Cu firea ei cea arzătoare
Sosit-a vara înapoi.
Toți pomii sunt în sărbătoare,
În tei stă floare lângă floare.
E dulce vara pe la noi!
Când dimineața se ivește
Din al văzduhurilor fund,
Tot câmpul parcă-ntinerește
Iar, deșteptată de pe prund,
Cireada satului pornește.
În urma ei un roi de grauri,
Ca niște valuri cenușii,
S-amestecă prin bălării,
S-așază-n coarne pe la tauri,
Fac fel de fel de nebunii.
Până ce-n zarea depărtată
Spre lacul trist se pun pe drum.
Și cum se duc, – acum ș-acum
Se mai zăresc încă o dată,
Ca rămășița unui fum.
Sensul versurilor
Piesa descrie venirea verii într-un sat românesc, cu imagini idilice ale naturii și ale vieții rurale. Evocă un sentiment de nostalgie și bucurie simplă.