Eu cred că Tu Te afli în toate,
În inimă, în cer şi pe pământ.
În cupele de flori şi în firul ierbii,
În vise, în speranţe şi în noi.
Te afli în roua dimineţii şi în
Razele de soare,
În lacrimile cerului
Şi în glasul de copil.
În zâmbetul celui îndrăgostit,
În mare- pe aripile
Pescăruşilor în zbor.
Eşti pretutindeni unde e iubire
Şi toate în jur îţi cântă imnul lor.
Pe Tine Te slăvesc în nemurire
Pentru că Doamne,
Tu însemni iubire
Şi unde nu-i iubire
Toate mor.
Sensul versurilor
Piesa este o declarație de credință și o celebrare a prezenței divine în toate aspectele vieții și ale naturii. Subliniază importanța iubirii ca esență a divinității și condiție a vieții.