Eu sunt Dred, mă, tu nu mă știi, ba
Asta sună a hit, dar o transform în poezie, mă
Am nervii praf, tu nu mă prinde agitat
Banii băgați în rap nu mai apar la bancomat
După 20 de ani mi-a apărut și zâmbetu’
Poți să-mi tai mâinile că eu scriu cu sufletu’
Nu placi tu, dar mă place altu’
Hai mai da-mă dracu’, că-s dat dracu’
Dau tot din torace și-ți într-un torace
Dau tot ce-am mai bun fiindcă totu’ se-ntoarce
Ca să-ți placă ce-mi place stau ca pe ace
Eu vin cu liniștea, tu poți să-mi dai cu pace
Ca să-nțelegi, tre’ să gândești
Unii mă urăsc fiindc-am șters piesele vechi
Am un viitor în fața plin de probleme
Dar o voce-n cap îmi spune „nu te teme”.
Închid ochii și mă întind
De lumea asta falsă ușor mă desprind
Nu te las să mă cunoști fiindcă-s închis
Mi-am transformat realitatea-ntr-un vis.
Am un suflet fragil..
Anii trec și eu rămân tot un copil
Deschide-ți brațele și prinde-mă lent
Nu-mi mai da drumul fiindcă mă pierd..
Trag până-mi rup plămânii
Nu mă simt bine fiindc-am boala pe unii
În rap doar zdrențe, plâng după atenție
Dacă nu ți-ai făcut tema te trimit la detenție
Sunt gata să lupt că n-am nimic de pierdut
Vin din pământ ca să te bag în pământ
Vreau muzică bună și muzică grea
Artiștii p***i să se ducă-n p***a mea
Tu simte-mă când îți intru-n inimă
Prinde-mă, arată-mi ce fac prost și stinge-mă
Urăște-mă c-am nervii întinși, tu doar aprinde-mă
Oprește-mă când cad în gol și vindecă-mă
Sau spintecă-mă
Și te fac să simți toată ură, mă
Toată ură, mă, seacă
Mă doare-n p***a și nu te aștepta să-mi treacă
O să rup o viață-ntreagă
Invidia mea nu lasă pe nimeni să mă-ntreacă
C-am tras de mine să-ntăresc coloana
Pentru cei ce mă urăsc eu le sunt karma
Tu prinde-mă-n brațe cu aripile tale
Când mă simt rece transformă-te-n soare
Când totu-i negru adu-mi culoare
Și oriunde m-aș duce ajung în brațele tale
Sensul versurilor
Piesa exprimă o luptă interioară complexă, balansând între vulnerabilitate și determinare. Artistul se simte prins între trecut și viitor, căutând alinare și acceptare, dar și sfidând obstacolele.