Draghita Sebastian – Prea Mic…

Întins pe burtă pe podea
Mă uit după furnici.
După-acei monștrii mici,
Pe care cred că-i cunoașteți toți,
Pe care eu îi văd ca niște hoți.
Să-i vezi cum se adună la grămadă,
Nu se-nfoiesc fiindcă nu vor să-i vadă
Lumea de sus.
Ei se îngrămădesc mai toți,
Mai spre apus.
Totuși… cui dracu-i pasă ce-am de spus?
Cui dracu-i pasă dacă sunt normal sau dus?
Aș vrea să am și eu atâta libertate,
Să nu cumva să dau un ban p-eternitate.
Să fiu mai mic și să simt asta…
Poate-o să văd care mi-e rostul-n viața asta.
Neînsemnat știu că eu sunt oricum,
Că a mea viață face cât un muc de scrum,
Dar eu vreau să mă uit în față-oricum!

Sensul versurilor

The song expresses a feeling of insignificance and a desire for freedom. The speaker contemplates the simple life of ants and wishes to find meaning in their own existence, despite feeling worthless.

Lasă un comentariu