Mi-a venit aseară-n gând
Oile să mi le vând
Oile să mi le vând mă
Că m-am săturat măi vere
De ploi și de vremuri grele
De ploi și de vremuri grele.
Cum să las eu oile
Stâna și cărările
Stâna și cărările mă
Cum să las eu cânii mei
Și cârdu de mielușei
Și cârdu de mielușei mă.
Mi-o fost vreme bună rea
Stâna o fost casa mea
Stâna o fost casa mea mă
Bâta și cojocu-n spate
Le-am purtat și zi și noapte
Le-am purtat și zi și noapte.
Cum să las eu oile
Stâna și cărările
Stâna și cărările mă
Cum să las eu cânii mei
Și cârdu de mielușei
Și cârdu de mielușei mă.
Nopți cu lună și cu stele
Stăteam cu oile mele
Stăteam cu oile mele
Cânii la areapă stea
De gadină le păzea
De gadină le păzea mă.
Cum să las eu oile
Stâna și cărările
Stâna și cărările mă
Cum să las eu cânii mei
Și cârdu de mielușei
Și cârdu de mielușei mă.
Am tot stat și m-am gândit
Nu mă las de ciobănit
Nu mă las de ciobănit mă
Că aicea îmi duc traiu
Pentru mine ăsta-i raiu
Pentru mine aicea-i raiu.
Cum să las eu oile
Stâna și cărările
Stâna și cărările mă
Să părăsesc cânii mei
Și cârdu de mielușei
Și cârdu de mielușei mă
Sensul versurilor
Piesa exprimă dilema unui cioban care se gândește să renunțe la viața sa tradițională, dar realizează că legătura cu oile, stâna și natura este prea puternică. În final, alege să rămână fidel ocupației sale, considerând-o un rai pe pământ.