Foaie verde de mohor în grădină la izvor
Foaie verde de mohor în grădină la izvor
Mă-șteaptă badea cu dor în grădină la izvor
Mă-șteaptă badea cu dor în grădină la izvor.
Cum Doamne să nu iubesc când mă pui să-i doinesc
Cum Doamne să nu iubesc când mă pui să-i doinesc
Când îi zic o strigătură mă cuprinde, mă omoară
Când îi zic o strigătură ochii lui mă bagă-n boală.
Când aud eu lăutarii vreau să muncesc și mai tare
Când aud eu lăutarii vreau să muncesc și mai tare
Când te-aud neică cântând vreau să trăiesc pe pământ
Când te-aud neică cântând vreau să trăiesc pe pământ.
Foaie verde și-o lalea, uite, uite și badea
Foaie verde și-o lalea, uite, uite și badea
Uite, uite cum zâmbește și se uită-așa hoțește
Uite, uite cum zâmbește și se uită-așa hoțește.
Foaie verde de mohor în grădină la izvor
Foaie verde de mohor în grădină la izvor
Mă-șteaptă badea cu dor în grădină la izvor
Mă-șteaptă badea cu dor în grădină la izvor
Sensul versurilor
Cântecul exprimă o stare de îndrăgostire profundă, legată de natură și de bucuria muncii. Prezența lăutarilor intensifică sentimentele de dragoste și dorința de a trăi.