Auzi, tata, lumea-i săturată de repu’ trist,
Te las cu fața luminată, gura căscată – sunt dentist.
Da’ nu mă uit în orice gură, mă uit în a ei c-un ochi spart
Și dau o tură cu ea, stând în genunchi, parcă-i un blog star.
Doc praf mai des decât Sahara și Gobi,
N-ai înțeles, sunt un mit, vezi? Poa’ să apară și goblini.
Poa’ să apară și Robin Hood, îți ia tot din buzunare,
Da’ ți le dă înapoi, că ești cel mai sărac, frățioare.
Expir rotocoale de fum gros, nefiind vreun boss,
Și-am scos piese ce zguduie mașini ca un drum prost.
Tre’ să sune frumos ca mobilul meu,
Repu-i precum copilul meu.
Nu-ntreba cât fumez, mai date-n kilu’ meu,
Stilu’ meu? Ia și constată pe YouTube sau Vimeo.
Stilu’ tău e sub, pe o telecomandă de la video,
Nu mă halesc triștii, nici cârnații, nici muiștii,
Da’ doar vin, și publicu’ sare-n aer ca parașutiștii.
Oriunde mă veeezi, nici nu tre’ să văd,
Știu că mă cercetezi, ce vrei să știi?
Tre’ să mă creeezi, sunt ce vreau să fiu,
Să mă oprești acum, e prea târziu.
Astea-s piese de dans, îți mișcă neuronii,
Sinapsele-s în pasă bună, ca Luca Toni și Dona Doni.
Tu o arzi cu o familie de gaboni, ca Moni,
Toți turnători, doar epigonii, cu scris urât ca slavonii.
Toți sclavonii, o să vă văd cu piramida fracturată,
Bandajați ca faraonii,
Plini de vânătăi, cu ochii mici ca niponii,
Să-ți dregi lipomii, ții mai multă gheață la cap ca laponii.
Apar cu Sony right, pe Sony Bravia, jos din Skoda Octavia,
Costume negre, ochelari negri, ca Mafia.
Șampanie și caviar, până ajung la fundu’ sacului
Și simt rafia.
Trăiesc ca Paf, iar dacă mor, îmi trimit stafia
Să scoată încă 2 alte albume, până mă trimite
Bat iar înapoi și mai scot 2 și-n altă lume
Același nume, Deliric, aceleași dume – e caterincă
Aceleași glume le faci de când te știu
Acum, lasă-te, pe bune!
Oriunde mă veeezi, nici nu tre’ să văd,
Știu că mă cercetezi, ce vrei să știi?
Tre’ să mă creeezi, sunt ce vreau să fiu,
Să mă oprești acum, e prea târziu.
Da, da, știu, fiecare cu rapu’ lui, dar practic
Mulți stau sub medie, ca semnătura cadrului didactic.
Stilu’ lor e static, îi fac pe beat și dup-un kil de Scandic,
Te strici, faci skandenberg cu Oncescu, tati.
Rapu’ meu e un Bugatti, când atinge asfaltu’,
Mentine-ți calmul, gramul tău e 0.4, ține-ți gramul!
Beatu-i gras, zici ca-i plodu’ lu’ Babanu
Cu Draga Olteanu, copilu’ lu’ Big-Bang cu Tamara Buciuceanu
Asta-i flow de zici ca nu-i gravitație, și curge oceanu’
Esti cu ochii pe muia mea? Vezi ca mi se duce o geana
Cioacă, tre’ să fumăm, fiindcă altfel devenim crizați
Și MC mor pe capete, ca păduchii depistați
Și îi zbor de pe picioare, zici ca-s flocii epilați
Eu vă zbor din cultură ca pe ciori, câți rezistați?!
Îi văd pe toți deghizați cu măști pe mui
Când e vorba să fumați 3 gaști pe-un cui..
Oriunde mă veeezi, nici nu tre’ să văd,
Știu că mă cercetezi, ce vrei să știi?
Tre’ să mă creeezi, sunt ce vreau să fiu,
Să mă oprești acum, e prea târziu
Sensul versurilor
Piesa este o demonstrație de virtuozitate lirică și originalitate, în care artistul își afirmă superioritatea în scena hip-hop. Versurile sunt pline de metafore, comparații neașteptate și referințe culturale, creând un univers complex și amuzant. Mesajul principal este despre individualitate, creativitate și depășirea limitelor.