Soare și ploi, tot amândoi.
Când voi muri, voi lua cu mine iubirea ta.
Și-n ceruri aș vrea să am alături dragostea ta.
Când voi muri, voi lua cu mine iubirea ta.
Nici în ceruri n-aș putea să stau fără iubirea ta.
(Refren):
Soare și ploi, tot amândoi, și-napoi niciunul n-am dat.
Bine sau rău, ușor sau greu, doar tu și eu am fost mereu.
Soare și ploi, tot amândoi, și-napoi niciunul n-am dat.
Bine sau rău, ușor sau greu, doar tu și eu am fost mereu.
Nemuritoare e iubirea mea!
Adânc în sufletul meu ai semănat dragostea!
Nemuritoare e iubirea mea!
Și în sufletul meu, în sufletul meu ai semănat dragostea!
(Refren):
Soare și ploi, tot amândoi, și-napoi niciunul n-am dat.
Bine sau rău, ușor sau greu, doar tu și eu am fost mereu.
Soare și ploi, tot amândoi, și-napoi niciunul n-am dat.
Bine sau rău, ușor sau greu, doar tu și eu am fost mereu.
(Refren):
Soare și ploi, tot amândoi, și-napoi niciunul n-am dat.
Bine sau rău, ușor sau greu, doar tu și eu am fost mereu.
Soare și ploi, tot amândoi, și-napoi niciunul n-am dat.
Bine sau rău, ușor sau greu, doar tu și eu am fost mereu.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă o iubire profundă și eternă, care transcende chiar și moartea. Persoana își dorește să ia cu sine această iubire în viața de apoi, subliniind legătura indestructibilă dintre doi oameni.