Privirea ta-ndreptată către viață
Urmează calea gândului nebun
În clipe care par că te răsfață,
Dar lumii tale nu i se supun.
Sunt clipe-n care-o vagă strălucire
Destramă întunericul din drum,
Dezvăluind o nouă amăgire
Pe lângă cele ce ți-au fost doar fum.
E drumul care crezi că te va duce
Spre țelul îndrăzneț, de neatins,
Ivit ca o himeră ce seduce
Cât crezi în ea și visul ți-e aprins.
Paharul tău conține o licoare
Ce naște picături de gând nebun,
Dar timpul trece, nebunia doare,
Himerele dispar din vis, apun.
Daniel Vișan-Dimitriu
(5 iun. 2022, Vol. “Aripi de azur”)
Sensul versurilor
Piesa descrie căutarea unui țel idealizat și inevitabila dezamăgire resimțită când realitatea nu se ridică la înălțimea așteptărilor. Vorbește despre iluziile și amăgirile pe care le întâmpinăm pe parcursul vieții.