Am fost, iubita mea, cuprins de spaime
la gândul că la mine-ai să te-ntorci
ca nervii ce-au rămas să mi-i mai storci
cu bănuieli că am iubiri şi taine.
Dădeam din colţ în colţ prin mintea-mi vie
şi mă loveam, adesea, de un gând,
dar – fii tu liniştită! – din cel blând,
de-acela gen: cum ar putea să fie?.
Acum sunt împăcat; privesc un prag
pe care l-ai trecut de multă vreme
doar într-un sens, iar sufletul îmi geme
ca scârţâitul unei uşi de fag
pe care aş fixa, cumva, cu cleme,
anunţul: „Am plecat! Hai, pa! Cu drag.”.
Din vol.”Parfum.. vesel”
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimentele unui bărbat după o despărțire, reflectând asupra trecutului și împăcându-se cu ideea finalului relației. Tonul este unul melancolic, dar și ușor ironic, sugerând o acceptare a situației.