Dacă-mi ești lumină-n visul ce mă-mbie
Pe cărări ascunse-n nopțile de foc,
Fă înscrisu-acela, sacru pe vecie,
Să mi te cuprindă ca al meu noroc.
Și să-mi fii de-a pururi dulcea armonie
Ce-mi pulsează-n suflet clipe, rând pe rând,
Doar de fericire și de bucurie
Când te țin în brațe și te am în gând.
Dacă în privire îmi vei străluci
Ca o rază caldă într-un cer senin,
Îți voi fi-ncântare și te voi iubi
Până când Pământul ne va fi străin.
Și-n cărări celeste-alături vom păși,
Înspre epilogul nostru în destin.
Sensul versurilor
Piesa exprimă o dragoste profundă și eternă, văzută ca un destin comun. Vorbitorul își dorește ca persoana iubită să-i fie lumină și armonie, promițând iubire veșnică.