Ego sum…
Mă plec, iubirii pod să-i fiu,
Mal lângă mal să pot aduce:
Să pot să port un suflet viu.
Schimonosit în trup, sunt Cruce.
M-am coborât! Mă dau venind,
Să umplu golul ce desparte.
Venit-am mâinile să-ntind;
Sunt viața ce vă ia din moarte.
Mal lângă mal, prin drumul nou,
Sunt Cale să călcați prin Mine,
Sunt Adevăr rostit ecou…
Sunt Viața-n punte de suspine.
Veniti! Intrați! Prin răni ce dor,
Sunt Ușa plină de iubire.
Sunt și Păstor ce știu de dor.
Jindesc și chem. Nu vreți un Mire?…
1988
Sensul versurilor
Piesa exprimă sacrificiul divin și iubirea necondiționată. Vorbitorul se identifică cu o punte, o cale, o ușă către viață și adevăr, invitând ascultătorul să găsească salvarea prin credință și iubire.