Fug, alerg
în pleonasm..
N-ajung, nu prind
în sinonim.
Criticul şterg
pentru sarcasm..
Suflet aprind
la anonim.
Sunt minte, gând..
le-mpărtăşesc,
dau suflu, har
pe gratuit.
Mă-nvăţ mergând,
mă spovedesc..
N-aştept vreun dar,
dau neplătit.
Mă-ntreb; nu ştiu
e-acelaşi lucru
mai mult să fac
şi pentru cine?..
Că doar pustiu
parte-am, de hâtru!
Ascult şi tac..
Voi ştiţi.. ce-i bine?!?
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimente de inutilitate și reflecție asupra sensului vieții. Vorbitorul oferă din suflet, fără a aștepta nimic în schimb, dar se întreabă dacă eforturile sale au vreun rost într-o lume care pare indiferentă.