Ramuri în verde,
crengi în lăstar,
Raze-n dezmierde,
Florile-n dar.
Cer în albastre,
arome în simț,
Muguri în glastre,
Inimă-n zimț.
Spirit în joc,
vânt în zefir,
Pui în boboc,
sânge-n delir.
Iris în cald,
buze în zâmbet,
dorul în fald,
Dragoste-n zumzet.
Sens în macaz;
nu! în firav,
da! în extaz!
Vocea-n suav.
Freamăt în coapse,
eter în înalt,
Nopți în toaste,
sufletu-n salt.
Mână în mână,
vis în ecou,
Mintea în Lună,
duetul e-n ou.
Sfântul în damă,
timp în trecut,
fată în mamă,
nou în născut.
Vreme în treacăt,
etern în periplu,
Dragoste în freamăt,
viață în ciclu!
Sensul versurilor
Piesa celebrează frumusețea și renașterea naturii primăvara, reflectând asupra dragostei, vieții și a ciclurilor nesfârșite ale existenței. Este o odă adusă sentimentelor profunde și transformărilor continue.