În fond suntem niște introvertiți
Așa cum singuri ne creăm o lume
Ce-o practicăm din experiențele antume
De talentați, spectaculoși smintiți.
Ne făurim de secole plăcutul,
Suntem neant luat fiecare-n parte;
Nici Elvis, Marx, Chopin, sau Bonaparte
N-ar fi valori de n-am juca.. recunoscutul.
Ne-nlănțuim precum mărgele la extaz
Ce-l cultivăm frenetic între noi;
Făuritorii-ncântului de solo sau de doi..
Prefigurând necazul ne inducem haz.
Suntem consumatori la ce producem;
Nimic nu am primit, ni-l facem singuri,
Ne îmbătăm, ne scriem, creăm nimburi,
Ne căutăm în grup.. plăcerea ne-o inducem.
Ne încântăm de coardele vocale,
Din suflul pulmonar ne facem cântul;
Cu trup și suflet încântăm Pământul..
Transmițători de euri epocale.
Tot ce-i cultură, rit, le-am făurit..
Designul, arta, limba sunt invenții!
Noi suntem singurii din Univers potenții
Ce scară am construit.. și-evoluat introvertit!
Sensul versurilor
Piesa explorează ideea că oamenii sunt creatori introvertiți care își construiesc propria lume prin experiențe. Ei sunt consumatori și producători ai propriei culturi, evoluând constant și lăsând o amprentă asupra lumii.