Cine în afara iubirii ar avea destulă
delicatețe să poată trezi un copil soarele
se rostogolește de la o noapte la alta
la fel de înflăcărat la fel de jucăuș
Doamne cum să atingi epiderma cerească
a copilăriei decât c-o mângâiere cu fluturele
unui sărut cu lacrimile gemene ale unei mame
sufletul nu se poate hotărî cele două
brațe Denis și Laurențiu cele două speranțe
gemene Laurențiu și Denis ridică viitorul
în dreptul ochilor orizontul se întinde
de la un capăt la altul
ca un fluture
ca un surâs.
Sensul versurilor
Piesa explorează delicatețea iubirii și a copilăriei, văzute ca forțe capabile să trezească și să inspire. Prin imagini poetice, evocă un sentiment de speranță și viitor, sugerând că sufletul se află într-o continuă căutare a echilibrului și a frumuseții.