România are nevoie de toți românii
Însă norii înghit
stelele
de pe
bolta țării
una câte una
Pământul răsuflă
satisfăcut
Poate dormi fără nicio problemă
Pentru
că
nu-i așa
Esențialul
nu-i să rezolvi
ci
să nu ai probleme
Cu
statul
cu soția
cu
Dumnezeu
Într-un cuvânt
cu
Dragostea
România mea de fiecare zi.
Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II
Sensul versurilor
Piesa exprimă o viziune critică asupra societății românești, unde conformismul și evitarea problemelor sunt preferate rezolvării lor. Se simte un sentiment de dezamăgire față de valorile actuale și o chemare subtilă la curajul de a fi diferit.