Costache Ioanid – O, Parcă-i Prea Frumos

O, parcă-i prea frumos!
(prelucrare).
O, parcă-i prea frumos să fiu și eu, Isuse,
părtaș la masa Ta, la sfântul Tău altar,
să pot și eu să gust din bucurii nespuse,
să beau din cupa Ta de har!
Ca să ne scapi de iad, de veșnica pierzare,
Tu ai venit din Cer, lăsând eternul nimb.
Iar pentru-atâta dar și-atâta îndurare,
Tu doar iubirea ceri în schimb.
Ce-nfricat mă uit cum pâinea Ta se frânge
și cum îmi dai să sorb paharul Tău sfințit,
Privesc la jertfa Ta și inima mea plânge
acum când știu cât ne-ai iubit!
AMIN

Sensul versurilor

Piesa exprimă admirația și recunoștința față de sacrificiul lui Isus Hristos. Vorbitorul se simte umil și copleșit de iubirea divină, aspirând să participe la harul și bucuriile oferite prin credință.

Lasă un comentariu