Și nu mi-e frică, sunt pregătit de ce-o să vină
Că am făcut tot ce se putea, am avut o viață plină
De de toate, bune și proaste adunate
Și parcă mi-a venit vremea să plec, să le las pe toate-n spate
Flacăra sufletului s-a stins, acum totul e scrum
Și dintre toate călătoriile, ăsta-i ultimul drum
Nu vreau o lacrimă vărsată, vreau să fiți morți de beți
Când am să plec, să nu plângeți, să râdeți cât puteți
Vreau să curgă berea pe mormânt, să mă simt același
Nu vă vreau la costum, vă vreau în trening și adidași
Că acum nu mai sunt om, acum am suflet de câine
Să vorbiți numai de bine, apoi să mă uitați mâine
Parcă-mi văd trupul cum zace între patru scânduri
Unde mi-e foaia și un pix să-mi pun problemele-n rânduri
Vreau să fie acolo toți pălincarii, siroparii
Ca să vadă cu ochii lor cum îmi dau pământ groparii.
Nu vreau minciuni și să se zică doar de bine
Am fost genial cu berile și fratele Jerry o știe
N-am multe persoane dragi, deci nimic deosebit
Dacă am închinat la un pahar, înseamnă că te-am iubit
Nu vreau să plângeți, chestia asta nu o să mă încânte
Vreau un țigan la vioară care să-mi cânte
Să nu vorbiți de bine, vreau să ziceți tot adevărul
Că mi-au plăcut țarfele și nu în ultimul rând alcoolul
Am păreri de rău, știu că în viață am și greșit
Am vrut să-mi scot frați din bloc, da’ n-am reușit
La cap îmi vreau părinții, pe lângă mine doar hoți
Vreau în jurul meu frații și plin de vagabonți
Prea puține lucruri în viață în care am găsit plăceri
Și-mi dădeam viața la schimb oricând pentru câteva beri
Prea multe lucruri la care am rămas dator
Le-am știut pe toate, mai puțin ziua când am să mor
Sensul versurilor
Piesa descrie o perspectivă asupra morții, fără teamă, dar cu regret pentru lucrurile neterminate și greșelile făcute. Naratorul își dorește o înmormântare atipică, cu prietenii și vicii, reflectând o viață trăită intens, dar cu imperfecțiuni.