Frunze-n alb și frunze-n negru…
violetele s-au dus,
în apus
sălășluiește
umbra negrului apus –.
Alb imaculat trezește
dar o clipă
neclintirea violetelor apuse..
Frunze-n alb și frunze-n negru
întregesc sublimul dus
pe cărări imaculate
al regretului nespus
în suspine
tresărite
dintre paginile goale
al albumului etern,
fără știrea clipelor ce bat la poarta
ferecată-n amintiri..
Sensul versurilor
Piesa explorează sentimente de regret și nostalgie, evocând amintiri pierdute și trecerea implacabilă a timpului. Vorbește despre frumusețea efemeră și dorința de a păstra momentele prețioase.