Chimie feat Aforic – Omul Modern

Chimie:
Mi-a dat dolari paranormali cu piramida
Babilon, Semiramida, și m-agită
Mi-a spus „te țin în vogă ca Moga, tu doar fă strofa
Eu te-am programat să fii celebru și bogat” (OOOK)
Da drogat și dopat, dotat, bine cotat,
Coxat, coxat, nu mă mai satur (Neeah)
Când l-am văzut, am rămas fără cuvinte
Avea coarne, coadă lungă, limbă scoasă și copite.

Refren:
Frate eu sunt omul modern,
Nu am timp să fiu vre-un model
Cum se face că nu am dreptate?
Când eu sunt cel mai bun la toate.

Aforic:
În pat eu,
Rupt de realitate,
Mă trezesc la maturitate,
Cad în păcate,
Raul nu poate,
Să stea deoparte,
Și mă absoarbe.

Chimie:
(În numele tatălui) Doamne, scaldă-mă în lumina ta
Ocrotește-mă, zâmbește-mi, iubește-mă, iartă-mă, iată-mă
Sunt vocea ta, săgeata ta, băiatul e soldatul tău,
Știu că tu ești calea, tu ești muntele și marea
Tu ești Valea Regilor, tu ești piperul și sarea
Tu ești tot ce-i bun în toate, tu ești cerul și zarea
Tu m-ai construit tare și puternic, ca să mă ții în valtoare
În continuare, tată sunt netrebnic, sunt nemernic
Fă-mi conștiința mai largă, arată-mi, energii m-atacă,
senzații mă-ncearcă, tu ești liniștea frumoasă
veste, cuvinte, cuprinde-mă,
arată-mi cine mă vinde și cine mă vindecă.

Refren:
Frate eu sunt omul modern,
Nu am timp să fiu vre-un model
Cum se face că nu am dreptate?
Când eu sunt cel mai bun la toate.

Aforic:
În pat eu,
Rupt de realitate,
Mă trezesc la maturitate,
Cad în păcate,
Raul nu poate,
Să stea deoparte,
Și mă absoarbe.

Sensul versurilor

Piesa descrie conflictul interior al omului modern, prins între tentațiile materiale și căutarea spirituală. Artistul explorează teme precum dependența, pierderea inocenței și critica unei societăți superficiale, căutând răspunsuri și vindecare într-o lume haotică.

Lasă un comentariu