Carnea învelește oasele
Și ei pun și-o minte acolo
Și uneori și-un suflet
Și femeile sparg vaze
De pereți
Și bărbații beau prea mult
Și nimeni nu-și găsește
perechea
Dar o țin tot într-o
căutare
Târându-se în paturi
Afară din paturi.
Carnea învelește oasele
Și carnea caută
Ceva mai mult decât
Carnea.
N-avem nicio șansă:
Suntem prizonierii
Aceluiași scenariu.
Nimeni nu-și găsește
perechea.
Gropile de gunoi pline
Ospiciile pline
Spitalele pline
Cimitirele pline
Nimic altceva
plin.
Sensul versurilor
Piesa descrie o viziune pesimistă asupra existenței umane, subliniind singurătatea și căutarea constantă a ceva mai mult decât aspectele materiale. Oamenii sunt prinși în tipare repetitive și dezamăgitoare, incapabili să găsească împlinirea.