Prima zăpadă miroase a cer,
În palme de-o iei, simți urme de stele.
Mici fulgi cară-n suflet luminile grele
Și-n mâinile reci, continente de ger.
Cu prima ninsoare se-mbată strigoi
Și păsări se sting adormite de cânt.
Cu prima zăpadă se-ntoarce-n pământ
Culoarea căzută din frunzele noi.
Ref. : Miroase ninsoarea a corbi și a pol,
A fum de bordeie și-a iarbă miroase.
Întâia ninsoare se sparge de case
Și lasă în urmă-i un cer alb și gol.
Sunt urme de îngeri pierdute prin ea
Și pulberi de lacrimi din nori fără pată.
E bucuria din ochii de fată
Și-un gust de gutui, de bunici și peltea.
Se șterg vechi păcate și brume se rup,
Pădurile gem bătrânește și crapă.
Din prima zăpadă lungi țurțuri s-adapă
Sticlind fără umbră în colții de lup.
Ref. :…..
Sensul versurilor
Piesa evocă sentimente de nostalgie și melancolie odată cu venirea primei zăpezi. Zăpada este văzută ca un element purificator, aducând amintiri și transformând peisajul într-unul magic, dar și rece și distant.