ViKloth:
Ești om, adică suma de calități și defecte
Tragic când realizezi că-s interdependente
Te cerți, te ierți, te-mpaci, oricine greșește
Cu timpul doar perseverența se răsplătește
Toți aici pe străzi pline de vinovați fără vină
Unde nu realizezi nimic fără autodisciplină
Nu soarta, ci prostia ta așteaptă să ți-o tragă
Belele mari vin când ți-e lumea mai dragă
Și trec anii căutând răspuns la cine ești
Îți spun eu: ești în ce timpul ți-l investești!
În România două chestii vor fi mereu actuale
Hiphopul adevărat și opera lui Caragiale
Sentiment pe instrumentale cu emoții ca la teză
Viața-i probă de rezistență, nu cursă de viteză
O să fie război creat de omul ignorant
Și-o să apreciem din nou ce-i cu adevărat important.
Refren:
Am pus puțin din mine în orice clipă
Dacă iubești, nu, nu faci risipă
Știu, faci rău, dar nu mă doare
De când văd binele din fiecare.
creTzu:
Caut în orice om ce-aștept de la mine
N-aveam cum să fiu domn când doamne erau puține
Mi-au zâmbit multe că eram băiat bun, nociv
Că le-am pierdut pe toate din același motiv
Cu toții trăim între contrast și pasiune
Avem nevoie doar de-un compas și compasiune
De natură și prieteni să-mparți clipe cu ei
Nu falși ca un compliment făcut între femei
Am căștile-n urechi că-i gălăgie-n preajma mea
Și când nu le am mă port de parcă le-aș avea
Simt că n-am socializat de mult cum se cuvine
Tac! că-i trist că-n rime mă exprim cel mai bine
Să nu vezi în toți dezamăgiri de prin trecut
Doar când rămâi singur, timpu-i ucigaș tăcut
Am realizat că toate ni se-ntorc ca un un-doi
Din vremea lui FanFan și Sansiro Ciocoi.
Refren:
Am pus puțin din mine în orice clipă
Dacă iubești, nu, nu faci risipă
Știu, faci rău, dar nu mă doare
De când văd binele din fiecare.
Refren:
Am pus puțin din mine în orice clipă
Dacă iubești, nu, nu faci risipă
Știu, faci rău, dar nu mă doare
De când văd binele din fiecare.
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre importanța de a vedea binele în fiecare, chiar și în momentele dificile. Subliniază ideea de a învăța din greșeli, de a persevera și de a aprecia lucrurile cu adevărat importante din viață. Este un îndemn la introspecție și la găsirea echilibrului interior.