Caracter Urban – Îndrăgostiți pe Pământ

Încep prin a vă spune o poveste, s-o-nțelegeți
Despre cei doi ce se iubeau, trebuie să credeți
N-o să-i mai vedeți niciodată printre noi
Acum au plecat deasupra, la norii dinainte de ploi
S-au întâlnit pe stradă într-o zi foarte senină
Cei doi s-au privit, nimeni nu a avut nicio vină
S-au apropiat, s-au cunoscut și au continuat
Și-au dedicat iubire și unii s-au speriat că va merge
Nimeni nu le putea strica dragostea
Când erau împreună îi despărțeau doar moartea
După câteva luni de dragoste fără-ndurare
A apărut ceva, dar ei au crezut în împăcare..
S-au certat, s-au împăcat din nou peste ceva timp
Au spus că nu se va mai întâmpla, dar în schimb
Fata a făcut primul pas greșit
Și iubirea dintre ei a murit.
Erau ca niște îngeri îndrăgostiți pe pământ
Acum nu mai sunt și mulți după ei plâng
Poate au crezut că e mai bine să fie despărțiți
Dar toți sunt aproape îmbrățișați.
Fata a vorbit cu altul la telefon
S-au întâlnit, a spus „ăsta e mai beton”
L-a uitat pe celălalt, a crezut în altceva
Băiatul nu știa ce făcea ea
Cum nu știa că lumea e un mister băgat în subteran
Dar iubirea e doar un truc banal
Băiatul observa că fata este rece
Și că pe altul îl place
A dat un ban, a devenit prada drogurilor
O arde acum în spatele blocurilor
Fata a aflat ce s-a întâmplat
A-nceput să plângă, nu știa ce să facă defapt
Era vina ei și s-a sinucis pentru fostul iubit
Norii se duc.
Norii se duc, vine și soarele pe cer
Așa pleacă și oamenii sus, aproape de îngeri
Norii se duc, vine și soarele pe cer
Așa pleacă și oamenii sus, aproape de îngeri.
Erau ca niște îngeri îndrăgostiți pe pământ
Acum nu mai sunt și mulți după ei plâng
Poate au crezut că e mai bine să fie despărțiți
Dar toți sunt aproape îmbrățișați (BIS)