Ra’:
Ya… Am sute de păcate pictate adânc în templu
Nu piei, frate, privesc rapu-n șui ca fengu’
Sfat de zi?
De care parte a benzii vrei să fii?
Cândida plantă-i zic
Pe-un beat am derapat
În gheare de pterodactil te iau ca-n deltaplan
De ceas silit să scriu labil,
Dar inspirația mea-i ca neamu’
Și-am un stil omorfic
Omor fictiv
În ochii unui detectiv
Să fii real e decisiv, zic
Eu sunt MC în morții tăi de comerciant
Ambulant ce ai bulan să vinzi la proști
Ca o undiță întinsă în larg, ia-ți elan
Asta-i reculul vorbelor lor care
N-au loc de culcare,
Da-mi ridică semne de-ntrebare
Te iau la palme ca pe o hotărâre-ntre hotare
Ești mare, mane,
Arde-o ca atare
Surprizele sunt rar plăcute-n închisoare
Rupeam un mic de 15 roni,
Acum 5 ani cu Otto, Sev, Wolf
Ceva timp mai târziu, dau de Para, Dex și Hawk
– Ai 5 lei man?
– Pasează c***tul, da și-un foc
Și uite așa pasăm nevroza sprintenă-ntre scări de bloc
E o etapă,
Eu mă simt ca o epavă
Când ceva din mine vrea s-atingă suprafața-n grabă
N-ai nicio treabă!.
Para:
Eu n-am șanse să-ți fiu tată, te fac să-ți iei zboru’
Spune-mi Vlaicu, pe refren nu cântă coru’
Mă spală cloru’
De c***turi numărate
Numără pe degete tot ce țin aproape
Și cică toți contăm
Contăm până când cota ridicăm
Și cotizăm…
Am altă agendă-n plan
Vreau plai de vis
Sătul de orașu’ unde-i foc în câmp deschis
Vreau să dau foc la Paradis!
Îngerii sunt viermi abia ieșiți din ou
Mi-am dat seama că sunt altul când nu mai aveam stilou
Apoi nici pix,
Dădeam din plisc
Sunet materializat
Într-un tremurat nevrotic
Sunt un om stresat cronic
Instabil și catatonic
Labil psihic
Scârbit de t***e ce se țin de c***e și au labii!
Sunt dat naibii
De toți mi se rupe
Se pare că ce fac pe mulți mi-i f***e….
C. o. D:
Hai, hai, hai…
Îmi clădesc un abis de sticlă
Unde calci cu frică
În care toți stați la pământ, doar prostia te ridică
E mult prea mare pentru unii
Pe care îi văd în funii
Lasă MIC-ul, sau venim peste tine ca hunii!
Îmi amintesc perioada când levitam în dezamăgiri
Ajungând să mă plafonez în propriile mele simțiri
Dar mâna de ajutor vine atunci când nu te aștepți
Și-nveți echilibrul, man, stând de vorbă cu pereți…
Apoi, ieșind la realitate
Pare că mereu ai dreptate
Și rămâi în urmă, nimeni să se uite-n spate
Muzele mă renegau, am decis repede să intervin
Împins de la spate de Krepoo, Kefren și Carpatin!
Rapu-i șah pur, toți se văd campioni
Da-s cam pioni
Întrecere pe diagonală, unde nu-i loc de pietoni…
Închide gura ca un dentist cu marfă, ce are probleme canine
Aici tre’ să rămâi rapului loial, sau nu te ține!.
Sacru3D6:
Ya, ya, ya, ya…
Ce-am fost și ce-am ajuns, sunt dependent de pastă
Îmi vomitam sufletu-n coală,
La școală, p-acasă
O făceam fără rețineri
Tu reține-mi scriitura:
Când apar ca viitura
Să-ți astupi cu pumnu’ gura!
Luminez noaptea ca Luna
Rece ca pielea de șarpe
Singuratic ca Marțianu’, Terra seamănă cu Marte
Fac artă curată, pentru suflete pătate
Alerg spre viitor, și-am Iadu’ ce mă-mpinge de la spate…
Falange necrozate
Nasc cuvinte, umplu caiete
Înainte să te ții
De c***e, tre’ să le deții, băiete!
Îmi vorbești de falsitate
Și de cât de false-s toate
Până când te trimit (?) destinații aparte!
Nu-mi vorbi cu “Frate”, nu ne tragem de șireturi
Te trag de urechi, până-ți ajung de un KM
Ești un măgar, măgarule, ține minte asta
Lumea m-a schimbat pe mine, și o voi schimba cu pasta!
Ya..
Sensul versurilor
Piesa descrie o radiografie a societății și a evoluției personale prin ochii fiecărui artist. Versurile abordează teme precum ipocrizia, lupta pentru succes și transformarea individuală în contextul unei lumi corupte.