Am auzit urlete mărunte
Amestecate cu nevoi
Am văzut mii de cuvinte
Aruncate-n hazardul pe voi
N-am înțeles nimic
Dar m-am simțit atras
Într-o dimensiune paralelă
Din scurt pan’ la impas
Printr-un vârf de compas
Menit să încadreze tot
Am ieșit din rază,
Sincer nu credeam că pot
Și m-am înșelat
Aparența fericirii e înșelătoare
Prin cântec leg
Iubirea de moarte
Ca o privighetoare
Umbre condamnate la viață
Vestesc întuneric
Apusul apare
Paradoxal răsare-n mediul prielnic
În care domină
Doar foamea de lumină
În surdină
Felinare bântuite zac
Fără nici o vină
Așa descrie cerul
Pătat de stele
Doar fapte reci
Ce așteaptă în zadar
Să fie colorate
Însă toți pictorii
Au viziunile amputate
E trist!
Dinadins,
Acest tablou plin de viață
A fost stins.
Refren (x2):
Cuvintele spun totul
Vorbele ascund multe
Fericirea-n aparențe
Negre se ascunde
Umbra ei stă de șase
Mereu să te asculte
Oferindu-ți ofrandă
Doar amăgiri mărunte.
Parcă totul a ofilit
Încerc să găsesc clemență
Pentru fapte din trecut
Însă simt o nouă prezență
Prinsă în regrete
Ce încearcă să-mi vorbească
Până și gândurile
Cred că au ajuns să mă urască
Statui spânzurate plâng
Cu lacrimi de mir
Lumea a început să pară
Doar un simplu cimitir
La margine-n timp
Cântă o mierlă cu coasa
Inima-i stoarsă
Ma face să vreau iar acasă
Singurătatea
Uneori îmi e tovarăș de drum
Flăcări vii dansează
Afară-ncet plouă cu scrum
Renunț la umbrelă
Visele încerc să mi le-adun
Umbre din trecut îmi schimbă direcția
Acum
Totul devine o dezamăgire
O ultimă închipuire
A pierzaniei negre
Ce vieții îi dă de știre
Pașii mă călăuzesc către sfârșit
Lumina o țintesc
Însă în întuneric
Încet sufletește orbesc.
Refren (x2):
Cuvintele spun totul
Vorbele ascund multe
Fericirea-n aparențe
Negre se ascunde
Umbra ei stă de șase
Mereu să te asculte
Oferindu-ți ofrandă
Doar amăgiri mărunte
Sensul versurilor
Piesa explorează deziluzia și tristețea ascunse sub aparența fericirii. Vorbește despre singurătate, regrete și pierderea speranței, sugerând că lumea poate părea un cimitir sufocant.