Refren X2 (C. C.) :
Încă trăiesc împăcat, îmi fac loc
Cu prea puțină fericire adunată-n stoc…
Torn din pahar, nu-ți fie de mirare
Pentru cei ce nu se mai văd în depărtare!
C. C:
Amintește-ți, și spune: “A fost…”
Privește-n poze, viața nu e contra cost!
Un rost nu poți avea când n-ai bază în el. Zi!
Apa trece, așa trec și oamenii…
Implicat în jocul fără scăpare
De când te naști, începe inversa numărătoare
Nu contează unde ești, oriunde te-ai afla
Nu poți să fugi când Cel de Sus deschide cartea!
Partea bună, partea rea stă în orice om
Trist ca toamna frunzele din pom
Vom continua să existăm, orice s-ar întâmpla
Copacii înfloresc primăvara!
Pomenește! Adu-ți aminte, varsă din pahar
Încet și sigur se duc zilele din calendar…
O lacrimă pe obraz încet curge
Toți care au plecat acolo Sus, nu-i mai poți aduce!
Refren X2.
Shutz:
Privesc la poze puse în ramă… Timpul trece-ncet, dar sigur.
Mai ieri eram cu ai mei, și acum mă văd aproape singur
Cu gândul dus departe, c-o mână caut ceva-n raft
E albumul de familie! Îl iau, îl șterg de praf
Răsar imagini din nuanțe, gri care parcă vor să spună
O secvență din viața unui om o dată tânăr
Și parcă sună ceasul biologic ce mă trimite la culcare
Dar aș mai sta un pic, că Bunicu’ îmi spune o poveste tare!
Și pare că mai e puțin, până soarele răsare
Dar afară e întuneric, beznă, cer noros, și ploaie
Plouă, și-n sufletul meu, clopotele bat o nouă zi
Din nou îmi ghidez pașii de copil spre cimitir
Copilărie, adolescență… A trecut un an sau zece
Timpul trece, dau un ultim sărut rece
Știu, nu prețuim cu adevărat pe cel ce ne iubește
Pân’ atunci când vărsăm lacrimi, și știm că ne lipsește!
Refren X2
Sensul versurilor
Piesa este un omagiu adus celor care nu mai sunt, o reflecție asupra trecerii timpului și a importanței amintirilor. Versurile exprimă sentimente de melancolie, dor și regret, subliniind totodată ciclicitatea vieții și necesitatea de a prețui momentele și persoanele dragi.