Sufletul mi-e dus de-acasă
Și nu știu pe ce cărare s-a pierdut
Stele multe îngândurate
Săgetează clipa-n care m-am născut
Nu-mi prevestești tu nebunia
Inima când mi-o adulmeci tremurând
Am să-mi caut cuib în ramuri
Cântă lutul zvon curat ca lacrima
În argintul cel de noapte
Când m-a biruit îmbrățișarea ta
lacomi și flămânzi mi-s ochii
Veșnic nesătui în căutarea ta
Umbra ta e dulce
Urma ta e oarbă
Te urmez oriunde
Umbra ta e dulce
Urma ta e oarbă
Te urmez oriunde
Am văzut chipul tău într-un geam
Întunecat de vagon de cale ferată
Zorii m-au prins privindu-te
Oamenii dormeau chirciți mofturos
Peste tot împrejurul meu și
Mi-am cerut iertare pentru ei
Am văzut chipul tău când vântul
Își ștergea lacrimile reci pe geamuri
Altoită pe ființa mea, imensă lume mă doare ca o rană
Am văzut chipul tău și-am închis pleoapele să-l îmbrățișez
Umbra ta e dulce
Urma ta e oarbă
Te urmez oriunde
Umbra ta e dulce
Urma ta e oarbă
Te urmez oriunde
Pasul tău surâde, chipul tău zburdă
Răsuflarea ta mă topește lăuntric
Numele tău sfârâie pe trupul inimii mele
Din zâmbetul tău am învățat zborul
Din mirosul tău am învățat viețuirea
Din oboseala ta, din oboseala ta
Am învățat dragostea
Mâna ta îmi face gândul bătrân
Secunda ta îmi fuge graba
Numele tău, numele tău
Sfârâie pe trupul inimii mele
Valuri peste valuri de iubire se revarsă din mine
Umbra ta e dulce
Urma ta e oarbă
Te urmez oriunde
Umbra ta e dulce
Urma ta e oarbă
Te urmez oriunde
Sensul versurilor
Piesa exprimă o urmărire obsesivă a unei iubiri idealizate, o dorință arzătoare și o melancolie profundă. Persoana este dispusă să urmeze această iubire oriunde, chiar și în suferință.