Refren:
Obiți de prezent pierdem din esență
din aventură totul se transformă în prudență
Colecționăm dureri de cap gen timbre
Unele lucruri complicate sunt atât de simple [x2].
Într-o lume în fugă, văd din ce în ce mai simplu
ei aleargă haotic, se agață de grupuri, eu rămân neutru
rămân calm, dar nu fac pe mutul, vorbesc, zic pe înțeles
pe cei ce fac pe prostul îi lovesc
sunt prea puțini cei ce spun, e chiar atât de simplu
iar mulți sunt curve, combină utilul cu plăcutul
eu fac ce simt, ei se iau după cum bate vântul
și nu-i normal [nu-i normal] când vrei să faci bine să fii prost înțeles
ei se gândesc oare care-i al tău interes
dai dar și primești, nu dai tu nu-i nimic
din ce-ai primit nimic n-ai înțeles
când sunt pierdut caut un nou drum să mă regăsesc
cei ce nu pricep asta nu-mi bat capul să-nțeleg
dar știi ce cred?
dacă eram în locul lor ascultam Kill yourself a lui Timbaland
las în urmă stresul lejer, mă gândesc mâine e un nou început
mă trezesc și-mi doresc să fie altfel.
Mulți au spus: Ce frumos visezi
ce nu știu e că din prima zi am știut c-o să reușesc
am pus suflet în tot, mi-am zis să zâmbesc
pe orice drum plin de obstacole unde-am să pășesc
și mereu am văzut chiar simplu greu e doar drumul
cel mai complicat e omul
eu îmi trăiesc visul, să mă opresc departe de mine gândul
mulți se trezesc dar țin ochii închiși
nu e vorba că nu pot le-aș pune multora scotch pe bot
ca nu-și văd de ale lor
și se cred îndreptățiți să ucidă vise ce nu-s ale lor
tuturor le dau impuls nu te aștepta să fii împins
ce nu știi, ia din zbor totul e simplu
tu ia drumul care-l simți al tău și-ți dă fiori.
Orbiti de prezent pierdem din esență
din aventură totul se transformă în prudență
Colecționăm dureri de cap gen timbre
Unele lucruri complicate sunt atât de simple [x2].
Atacați de oferte supuși supremului
devenim fără să știm pradă sistemului
am uitat farmecul poemului și gustul gemului
acum ne concentrăm doar pe standardul baremului
atenți să negociem orice pas
mereu cu ochii pe ceas cronometrăm cât a rămas
asta nu-i viața, poze parastas
nici un vaccin nu combate acest venin gras
și tot ce ne-a mai rămas e să privim ai noștri frați
să ne dăm seama că de fapt suntem controlați
ni se oferă atât de multe încât rămânem mirați
ne dăm de fapt acceptul că putem fi maltratați
întoarce-te la lucruri simple
nu-ți trebuie jacuzzi ci doar o simplă cadă-n baie
să-ți zâmbească sufletul când se schimbă anotimpul
un zâmbet, o lacrimă, atât de simplu.
Refren:
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre cum oamenii se complică inutil viața, pierzând din vedere esența și simplitatea. Îndeamnă la o întoarcere la valorile de bază și la trăirea autentică, în ciuda presiunilor sociale și a sistemului.