B. U. G. Mafia – Trandafirii Mor

Trofa I (Caddillac):
Sun-atât de frumos când spui poveste de iubire,
Simți că se umple sufletu’ de fericire,
Pare cuvântu’ cheie, nici n-ai idee
Când sare prima scânteie, se aprinde și dispare-n flăcări tot
Era un boboc de fată,
O inimă curată, caldă, catifelată
Ca petalele de trandafir, inevitabil
Să nu te-ndrăgostești de ea iremediabil
Ducea o viață scandalos de grea
Cu un tată vitreg care-o abuza,
Cu o mamă care niciodată n-asculta
Ce avea de zis, îi pasa numai de ea
Băiatu’ nu era un pui de șmecher,
Da’, la 22 de ani, avea un nume în cartier,
O iubea, atât de mult vroia
Să o scoată din coșmarul ăsta în care trăia
Cu o scamatorie ca din pălărie,
Au dispărut amândoi, fără să se știe
Unde au plecat și nici măcar dacă
Se vor mai întoarce p-aici vreodată.

Refren (x2) (Lucian Colareza):
Era o floare încântătoare,
Rămân acum amintiri chinuitoare
Și lacrimile vor mai fi
Mult după ce trandafirii vor muri.

Strofa a II-a (Caddillac):
Au trecut aproape 7 ani de când au plecat,
Fata niciodată nu l-a întrebat
Cum a reușit, oare cum s-a descurcat,
Era atât de fericită, nici n-ar fi contat..

(Lucian Colareza):
Îi cântau îngerii la harpe,
Ar fi mers cu el și-n gaură de șarpe
Doar să-l țină-n brațe și s-audă-n noapte
Din gura lui cele mai frumoase șoapte.

(Caddillac):
Dar, într-o seară, era singură, gătea,
Cineva apasă cu insistență soneria..
Deschide, vede-n față un malac
Dezvelind o macetă lungă de sub parpalac..
C-o mână-n gât, o trage-n sufragerie,
O întreabă unde-s banii, ea zice că nu știe,
Îi rupe hainele și o violează,
Destinu’ ei se-ntoarcea la prima fază
Sună frumos când poveste de iubire,
Simți că se umple sufletu’ de fericire,
Pare cuvântu’ cheie, nici n-ai idee
Când sare prima scânteie, se aprinde și dispare-n flăcări tot.

Refren (x2) (Lucian Colareza):
Era o floare încântătoare,
Rămân acum amintiri chinuitoare
Și lacrimile vor mai fi
Mult după ce trandafirii vor muri.

Strofa a III-a (Caddillac):
Băiatu’ intră-n casă, vesel, zâmbitor,
Da’-i zâmbește înapoi o fată din trecutul lor
Face un pas, ce vede e de-a dreptu’ tragic,
Scamatoria nu ieșise tocmai magic
Înnebunit, ia o scrumieră și-o aruncă,
Malacu’ taie gâtu’ fetei și cade stânca,
Îl lovește disperat, țipă și plânge,
Iubita lui zace moartă într-un lac de sânge.

(Tatae):
Nu poate fi adevărat, nu e corect,
De ce să ți se-ntâmple ție?.. Nu e drept
Lua-m-ar dracu’, e numai vina mea,
N-aș fi crezut să se termine așa.

(Caddillac):
Sun-atât de frumos când spui poveste de iubire,
Simți că se umple sufletu’ de fericire,
Pare cuvântu’ cheie, nici n-ai idee
Când sare prima scânteie, se aprinde și dispare-n flăcări tot.

Refren (x6) (Lucian Colareza):
Era o floare încântătoare,
Rămân acum amintiri chinuitoare
Și lacrimile vor mai fi
Mult după ce trandafirii vor muri.