B. U. G. Mafia – Poezie de Stradă

Strofa 1:
Frații, șmenarii, peștii, hoții, drogații, tarfele, gaborii toți știu,
cortina n-o să cadă nici dacă-mi fac ăștia sicriu,
pentru că atunci o să fiu viu prin tine, știu,
să pun strada pe CD, a fi sau a nu fi.
În cartier poezia e viața, versurile sunt banii,
zilele trec, trec anii, din ce în ce mai repede,
viitor nelimitat, poți să mori, nimeni să afle,
e așa cum a fost și cum va fi întotdeauna, pentru totdeauna, pe stradă contează suma,
și tot ce ține de respect, nu dai, nu ai,
nu mai vrea nimeni să muncească acum pe 50 de parai,
nivelul de trai (nivelul de trai), tre’ să ți-l furi (tre’ să ți-l furi),
dacă ești deștept, poate o să fii liber să te bucuri,
îți dedic ce fac dacă atârni de-un fir de ață,
și stai drept parte-n parte, poezie de viață.

Refren:
Pot să beau, să mă trezesc și să mă-mbăt din nou,
dar un lucru n-am să uit vreodată, banii pe show,
pot să dau non-stop și dau din suflet pentru tine,
poezie de stradă despre cei ca mine.
Pot să fumez, să mă trezesc și să fumez din nou,
dar un lucru n-am să uit vreodată, banii pe show,
pot să dau non-stop și dau din suflet pentru tine,
poezie de stradă despre cei ca mine.

Strofa 2:
Se spune, nici un viitor pentru golanii de pe stradă,
nimic pentru ei, nimic, las’ să cadă,
nici Bănică nu a vrut să se ducă la pușcărie,
dar nu e mereu așa cum ai vrea să fie,
mai ales dacă tu nu faci nimic pentru tine,
mai ales dacă-ți faci mai mult rău decât bine,
ne doare fix în p*** de lege, dar STOP,
legea din cartier nu lasă nimic de loc.
Am ales să fac asta, altceva n-a fost,
și vreau să fac bani din asta, altfel n-are rost,
fără pop, fără rock, fără R&B,
fără gabori deghizați și tarfe cu pretenții,
am multe de f***** și multe de făcut,
așa că despre proști n-am să vorbesc, doar îi f**.
Băieții mei sunt tot, Gusi, Vikios, Saniok,
dedic pentru toată România.
Am ales să fac asta, altceva n-a fost,
și vreau să fac bani din asta, altfel n-are rost,
am ales să fac asta, altceva n-a fost,
și vreau să fac bani din asta, altfel n-are rost.

Refren:
Pot să beau, să mă trezesc și să mă-mbăt din nou,
dar un lucru n-am să uit vreodată, banii pe show,
pot să dau non-stop și dau din suflet pentru tine,
poezie de stradă despre cei ca mine.
Pot să fumez, să mă trezesc și să fumez din nou,
dar un lucru n-am să uit vreodată, banii pe show,
pot să dau non-stop și dau din suflet pentru tine,
poezie de stradă despre cei ca mine.

Strofa 3:
Nu am pactul cu diavolul, dar nici cu Dumnezeu,
poți să-mi spui borfaș, vagabond, derbedeu,
poți să-mi spui cum vrei, că nu-mi pasă,
cei pe care îi iubesc mă așteaptă acasă.
Dacă-i vorba despre rasă, atunci zi că sunt latin,
înc-odată pentru vagabonzii care mă susțin,
sirenele se aud în cartier, șase,
vine garda să ne bage după gratiile de fier.
Nu am decât iubire, fata mea Diana,
pentru Chifler și Luana, pentru Uzy și Diana,
Gusi m-a-nvățat să pun ideile pe foaie,
întotdeauna, pentru totdeauna, în familie.
Se știe, cu greul pe felie suntem iară,
plecați pe undeva, pe la vreun concert în țară,
e seară, afară tarfele sunt iar pe stradă
și ele fac parte din treaba asta murdară.
Băieții din București sunt tentați să facă multe,
noroc că-i cineva acolo sus să-i asculte,
mai ridic un pahar și-n chin pentru cartier,
cu băieții mei aici, la un alt nivel.

Refren:
Pot să beau, să mă trezesc și să mă-mbăt din nou,
dar un lucru n-am să uit vreodată, banii pe show,
pot să dau non-stop și dau din suflet pentru tine,
poezie de stradă despre cei ca mine.
Pot să fumez, să mă trezesc și să fumez din nou,
dar un lucru n-am să uit vreodată, banii pe show,
pot să dau non-stop și dau din suflet pentru tine,
poezie de stradă despre cei ca mine.

Am ales să fac asta, altceva n-a fost,
și vreau să fac bani din asta, altfel n-are rost,
am ales să fac asta, altceva n-a fost,
și vreau să fac bani, altfel n-are rost.
Am ales să fac asta, altceva n-a fost,
și vreau să fac bani din asta, altfel n-are rost,
am ales să fac asta, altceva n-a fost,
și vreau să fac bani, altfel n-are rost