Arthur Rimbaud – Tânăr Menaj
Odaia dă spre cerul albastru-mat, / Nu-i loc de lăzi, de alibii, scăunele! / De … →
Odaia dă spre cerul albastru-mat, / Nu-i loc de lăzi, de alibii, scăunele! / De … →
Razoare de-amarante până la / Palatul nostim al lui Jupiter. / – Știu că ești … →
(Les asis). / Buboși, zdreliți, cu ochii încinși cu verzi inele, / Cu degetele boante … →
E o vâlcea în care doinește-un pârâiaș, / Smulgând, ca un bezmetic, din iarbă și … →
Câte-un glas, mereu / Ca de înger, verde, / – La mijloc sunt eu -, … →
O stea trandafirie-n urechi ți-a lăcrimat. / Alb, Infinitu-ți cade de la grumaz la șale. … →
Mai 1872. / Ferit de păsări, turme şi de femei de ţară, / Eu beam, … →
Mișcarea în zigzag pe râpa căderilor fluviului, / Genunea la grinda cârmei, / Repeziciunea rampei, … →
Domnului P. Demeny. / Şi Mama, -nchizând cartea lui cu mândrie, / Pleca mulţumită şi … →
Doamne, când câmpu-i îngheţat, / Când în cătunele sărace / Al clopotelor vaier tace.. / … →