Alexandru Macedonski – Poeții
De ce ca norii cei de iarnă / Ce vin pe câmpuri ca s-aştearnă / … →
De ce ca norii cei de iarnă / Ce vin pe câmpuri ca s-aştearnă / … →
Se duce norul în al său zbor / Ca gândul meu rătăcitor, / Aci de … →
Rondelul ctitorilor. / În zugrăveala învechită / El, searbăd; ea, cu ruje aprinse, / Biserica … →
Țărână — suntem toți țărână, / E de prisos orice trufie. / Ce-a fost, în … →
„Fie pâinea cât de rea, / Tot mai bună-n ţara mea! ” / (George Creţeanu). … →
Eu nu voi zice Morții c-o voce nențeleaptă / „Din mersul tău o clipă mai … →
Țărmurile sunt departe, marea urlă-nfuriată, / Luntrea cade sfărâmată; / Tânărul pescar ce are cap … →
Precum în largul mării corabia s-oprește, / Când vântul nu mai suflă și pânza pe … →
Un an, dând d-ani, leagăn d-an, d-ani vani / D-atunci, un lanț întreg s-a format. … →
I. / Ca marea de-năsprită îmi este întristarea; / Nemăsurate-adâncuri conține tot ca marea, / … →