Adrian Păunescu – Viscolul Pornește Soneria
Ce singurătate agresivă, / Se așează peste noi și printre, / Sună lung și ușa … →
Ce singurătate agresivă, / Se așează peste noi și printre, / Sună lung și ușa … →
A fost cândva, în viața noastră, parcă, / Pe țărmul unei mări fără sfârșit, / … →
Țăranii mei, ce-ați dat și bir și cote, / Veniți la fiul vostru ce sunt … →
Din oceanele acestei văgăuni planetare, către ochii / Mamelor care le-au plâns. Dar nici una … →
Ochii mei ce lacrimi calde lasă, / La răspântii verzi de foc postum, / În … →
De ce nu puneți și pe râs impozit / Și birul progresiv pe sărăcie? / … →
Și rătăcesc, din nou, fără speranță, / de nu ar fi acasă steaua ta, / … →
M-aș scufunda-ntr-un brad până la creștet / Ca-ntr-un sicriu molatec și inform / Să mor, … →
După tot ce-a fost, după tot ce s-a frânt, / Nu mai ştiu unde eşti, … →
Această peșteră nimic nu zice, / Îngheață progresiv și-a cer miroase, / Nu mai avem … →