Ne-am rugat și-am muncit.
Ne-am rugat și-am muncit și ne-am luptat.
Și n-am avut timp de jocuri.
În chip de săgeți pedepsitoare
ne-au fost cuvintele, întoarse-n copilărie.
Și de păsări măiastre lăncile.
Ne-am luptat și-am trăit.
Lângă marile-mpărății întotdeauna.
Și vorbim părinteasca limbă.
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra unei vieți dedicate muncii și luptei, cu puțin timp pentru joacă. Vorbește despre importanța moștenirii și a limbii materne, sugerând o legătură puternică cu trecutul și tradițiile.