Vârsta cărnii precede vârsta coliviilor. Și tu
Ioana, te înfurii, masa de biliard a fost mutată în cer
toți merii se bat de la tine, eu nu. Anestezie sau
asceză în munți. Pentru noi cântă cucul în paradisul
ologilor (cutremurat, bâlbâit ca o vină)
importantă este șoseaua națională.
tobele
zurgălăii
la piatra lui ciobâcă e vară
broderii poartă locuitorii în loc de capete
fac brise-brisuri, dragoste nu mai fac.
Păcătos și îndrăgostit sunt.
un fonograf perfecționat
în aceste imense inimi de pânză.
Sensul versurilor
Piesa explorează condiția umană printr-o serie de imagini poetice și metaforice. Versurile sugerează o stare de melancolie și alienare, reflectând asupra trecerii timpului și a pierderii.