De grijile mele te feresc,
Doamne, ce mult te iubesc.
Dacă ai vinde ziare,
Te-aș ajuta la strigare.
Și dacă ai fi un plugar,
M-aș alătura total, chiar.
Și caii ți-aș iubi,
Calm, cu grijă i-aș mânui.
Și ținând plugul de coarne,
Aș ara în urmă, Doamne,
La slatină fiind precaut,
Să-l apăs mai jos brăzdarul.
Jitar fiind, apărând mlada,
Vin de a goni cioara.
Orice muncă se va ivi,
Eu nu te voi plictisi.
Dac-ai zâmbi, m-aș bucura,
La cină, lângă, m-aș situa,
Mi-ai cere pipa, un pic,
Și eu aș nara, prelungit.
Sensul versurilor
Piesa exprimă o devoțiune profundă față de divinitate, manifestată prin dorința de a ajuta și de a participa la orice muncă sau activitate. Este un angajament total de loialitate și afecțiune, indiferent de circumstanțe.