Tristan Tzara – Gigantica Lepră Albă a Peisajului

Sarea se grupează în constelațiede păsări pe tumoarea căptușelii.În plămânii săi stele de mare șibolduri se echilibreazămicrobii se cristalizează înpalmieri ai leagănelor de mușchisalut fără o țigară tzantzantzagangabouzdouc zdouc nfoùnfa mbaahmbaah nfoùnfamacrocystis perifera să îmbrățișezebărcile chirurg al bărcilorcurată umedă cicatriceleneveală a luminilor genialebărcile nfoùnfa nfoùnfanfoùnfaeu forțez lumânări înurechile sale gangànfah helicon șiboxeur pe balcon vioarahotelului … Citește mai mult

Tristan Tzara – Moartea Lui Guillaume Apollinaire

Noi nu știm nimicNoi nu știam nimic despre durereAnotimpul amar al friguluiScobește dâre lungi în mușchii noștriEl ar fi preferat bucuria victorieiÎnțelepți sub restriștile calme în colivieNeputând face nimicDacă zăpada ar cădea în susDacă soarele ar urca la noi în timpul nopțiiSă ne încălzeascăȘi arborii ar atârna cu coroanele lor – plânset unic –Dacă păsările … Citește mai mult

Tristan Tzara – Palamida

a e u o iuiuiu i e u oiuiuiudrrrrdrrrdrrrrgrrrrgrrrrfărâme de tip verde zboară-n zig-zag în camera meaa e o i ii i e a u ii ii pântecarată centrul vreau să-l iauambran bran bran și să redai centrul cifrelor patrubeng bong beng bangunde mergi iiiiiiiiupftmașinist oceanul a u itha o u ith i o u … Citește mai mult

Tristan Tzara – Îndoieli

– Am scos visul vechi din cutie cum scoți tu o pălărie.Când te gătești cu haina cu mulți nasturiCum scoți iepurele de urechiCând te-ntorci de la vânatCum alegi floarea dintre buruieni.Și prietenul dintre curteni.Uite ce mi s-a întâmplatCând veni seara încet de tot ca un gândacBună multora de leac, când mi-aprind în suflet foc de … Citește mai mult

Tristan Tzara – Clipa Noastră, Frate

Nimic nu urcă, nimic nu coboară, nicio mișcare laterală,el se ridică.Nimic nu mișcă nici ființa, nici neființa, nici ideea, nici prizonierul înlănțuit, nici tramvaiul,el nu se aude decât pe sine.Nu înțelege nimic altceva decât scaunele, piatra, frigul, apa –cunoaște, trece prin materia dură.Nemaiavând nevoie de ochi, îi aruncă în stradă,ultima scânteiere a sângelui în tenebre,ultim … Citește mai mult

Tristan Tzara – În Gropi Fierbe Viața Roșie

TițuleTițulefratele tăuțipăși tu îi spuiîntre foi de carte mânacu var să-mi vopsești credințaarde fără lumânări în sârmăTițule.ton frère crie / tu lui dis /entre les feuillets du livrehumides / la main.avec la chaux peins moi lacroyancebrûle sans lumiere en fil de ferparmi les douleursil y a des organisme et la pluiedans les troncs bout la … Citește mai mult

Tristan Tzara – Cântecul Logodnicei

Iubitul meu pătrunde pustiaÎnlătură gâfâind nisipul fierbinteÎn stânca vânătă din sufletSimt cum i se încleștară ghearele arsurii.O, iubitul meu, în rugăciune prinde-ți mâinileAscultă cum zbârnâie sfârșitul în urechiAșteaptă să-ți curgă sângele din înserarea guriiȘi amintirile să-ți roadă trupulAmintirile cu miros intim de culcușuri vechi.În plânsete de după-amiază ți s-a sfârșit lumina guriiUmbra pădurii vibreazăÎmi întind … Citește mai mult

Tristan Tzara – Noblețe Galvanizată

lui A. Br.eu mă sterilizez mască lentă clopot galben-citronvultur se culcă în aerul negru și ondulatda eu sparg vaza secer păsările extazei fixeprintre fructele viteză la ochi exercită incandescența tridentului.căldura iese adoarme ghirlanda de unghiipleacă mașină micăasfalt fecundează cu greutateprin scrierea algelor și venele vampirilorși săgeata atrage ploaiasau ghirlanda de clovni în vară și în … Citește mai mult

Tristan Tzara – Gara

Dansează, țipă, sparge,se rotește, aștept pe bancă,totuși ce? Nervii sunt tăceride clipe-întrerupte.Citesc calmcotituriziar,cine trece pe-alături?Nu știudacă sunt singur de tot,ascultă lumina dar în ceparte și de ce.Zborul unei păsări care ardeeste virilitatea mea sub cer,caut azil în depărtarea de focfurând rubin.Sufletul l-am datpietrei albe,dumnezeu fără publicitate,înțelept și exact.Ordine în prietenie,să spui: durerea flăcăriimi-a înnegrit ochiiși … Citește mai mult

Tristan Tzara – Frate Pădure

Frate pădureși soră piatrăbolnaviimerg la păduresă culeagă niște pietre. pe șanțuriîn pajișticineva nu găseșteceea ce regretăaparent. Tu îți deschizi aripilepentru a pleca într-o călătorietu îți bați joc de calulnostrula vârsta ta. sculat târziuculcat devremealergic la răceala soareluivorbește-mi despre Botticelli