Simion Felix Martian – Credincioșia Divină

„El te va acoperi cu penele Lui, și te vei ascunde sub aripile Lui. Căci scut și pavăză este credincioșia Lui!” (Psalm 91:4).Trăiam în universu-mi neștiutStrivit în teascul temerii haine;Mă flagela al neputinței cnutPână când în Cuvânt văzut-am scutCroit doar din promisiuni divine.Atunci am revăzut cerul seninȘi soarele zâmbind de după cresteCu irizări de foc … Citește mai mult

Simion Felix Martian – La Cumpăna Anilor

Cu șuierat prelung, scrâșnind din roțiSe-oprește o clipă trenul vieții-n gară,O clipă doar însă-i de-ajuns să poți,Privind traseul, harta, să socoțiDe ești pe drumul de odinioară.În gară-i forfotă, turiști puhoi,Și-ofertele turistice te-mbieCu noi trasee, cu tentații noi,Dar tu privește-o clipă înapoiȘi-apoi în față, către veșnicie.Traseul trebuie să fie dreptCăci din Cuvânt s-a folosit dreptarul,Tu dovedește … Citește mai mult

Simion Felix Martian – Aleluia!

Pe malurile râurilor Babilonului şedeam jos şi plângeam, când ne aduceam aminte de Sion. În sălciile din ţinutul acela ne atârnaserăm arfele.” (Ps. 137:1-2).Curgeau în Babilon, cu valuri reci,Râuri înfiorate de durere,Drumuri de ape, argintii poteciCe-au înecat speranţele pe veciÎn a robiei lacrimă de fiere.Jugul robiei, pus peste poporCă-n ascultare n-a voit să meargă,Îi apăsa … Citește mai mult

Simion Felix Martian – Urări Vechi… De Anul Nou

Acum când bate-n ușă noul anCu ale sale căi necunoscutePe al trăirii zbuciumat ocean,Vă-ncredințez, punând în vers elan,În brațul Ocrotirii absolute.Și El-Olam, El veșnic DumnezeuSă vă-nsoțească-n toată alergarea,Sprijin și adăpost în ceasul greu,Și-al biruinței minunat trofeuVă fie-n viață binecuvântarea!Vă mai doresc experiențe noi,Ca-n clipele când viața-i o pustieȘi abandonul tuturor e-n toi,Să știți că ochii … Citește mai mult

Simion Felix Martian – După Sărbători

Doar un covor de cetină uscată,Lipsit de strălucire, de culori,Din ramura de brad, sacrificată,Mai aminteşte că „a fost odată”O atmosferă… ca de sărbători.Gonit de timp se stinge prin unghereEcoul clopoţeilor de-argint,Şi un colind de ieri, acum tăcere,Cu-o ultimă zvâcnire de putereSe-ndreaptă spre-al uitării labirint.Năştea ieri constelaţii irealePe cer al artificiilor foc,Azi, curcubeie artificialeDe becuri prinse-n … Citește mai mult

Simion Felix Martian – Ioan Botezătorul

Iată, trimit înaintea Ta pe solul Meu, care Îţi va pregăti calea…” (Marcu 1:2b).Când se-ntorcea istoria spre soareŞi era mântuirii-abia mijea,Un glas de tunet, cu înflăcărare,Vestea o cale ce se deschidea.Intra în eră AntemergătorulCe cobora prin timp din prorocii,Să pregătească el, Botezătorul,O cale pentru Cel din veşnicii.Vorbea de pocăinţă şi iertare,Despre mărturisire şi botez,Iar vorbele, … Citește mai mult

Simion Felix Martian – Cristos Farul

Învolburată clocotește mareaȘi bezna nopții te-a cuprins în larg,Ești rătăcitul ce scrutează zareaUrcând, plin de speranță, pe catarg.În fața ta apare, parcă vie,Lumina limpede a unui far,Lumină care cheamă și îmbieȘi te așteaptă, parcă, la hotar.Însă acel ce seamănă-ndoială,Cu trucuri vechi, te-mpiedică să vezi:„Nu-i nici un far în noaptea ca de smoală,E doar iluzie. Cum … Citește mai mult

Simion Felix Martian – Patru Din Trei

Ei bine, eu văd patru oameni umblând sprinteni în mijlocul focului… (Daniel 3:25).Când strălucea vestitul BabilonÎncât, trufaş, nu-şi mai ştia măsuraŞi Nebucadneţar era pe tron,Şi-au ridicat, după străvechi canon,Un chip de aur jos în Valea Dura.Şi prin poruncă de la împăratS-a dat imperiului o sărbătoareCa să sfinţească chipul înălţat,Poporul tot, în vale adunat,Urmând să îi … Citește mai mult

Simion Felix Martian – Crăciun Românesc

Se-anină țurțurii de calendarȘi ultima sa filă stă să cearnăOmăt, când caii crivățului, iar,Muşcă zăbala, nechezând a iarnă.O fi zăpadă şi prin alte ţări,La fel de rece şi de…luminoasă,Dar scârţâitul ei nu-i nicăieriCum este al omătului de-acasă.Până şi zurgălăii de la cai,Şi lemnul când, muşcat de ger, trosneşte,Sună la noi, pe-acest picior de plai,Ca nicăieri … Citește mai mult

Simion Felix Martian – Botezul Domnului

Prin mâluri, prin nisip, prin bolovaniIordanu-şi poartă vălurat povaraDe amintiri cu lupte, cu duşmani,Dar dincolo de toate, peste ani,Ţâşneşte clipa de la Betabara.Atunci Ioan, chemând, înflăcăra,Căci pentru cer el a aprins scânteia,Iar cine-l auzea se boteza,Şi-n urma tuturor se-apropiaIsus din Nazaret, din Galileea.Recunoscând Mielul lui Dumnezeu,Profetul a rostit cu umilinţă:„O, nu se poate să Te … Citește mai mult