Seamus Heaney

Seamus Heaney – La Mure

de

Spre sfârșitul lui august, după ploile grele și soarelede-o săptămână, se coceau murele.La început doar una, un cocoloș mov, strălucitorprintre altele, roșii, verzi, tari ca niște noduri.O mâncai și dulce îi era carneaca sângele îngroșat: sângele verii în ealăsând pete pe limbă și poftă de cules.Cele roșii s-au înnegrit și pofta ne-a trimiscu bidoanele pentru … Citește mai mult

Seamus Heaney – Sfântul Kevin și Mierla

de

Erau Sfântul Kevin și mierla.Sfântul e în genunchi, brațele-ntinse,înăuntrul chiliei, dar chilia e strâmtă, așa.că o mână și-o scoate afară, prin ferestruică,țeapănă ca o grindă, iar o mierlă se lasă-npalma lui și-și face cuib acolo.Kevin simte ouăle calde, mica răsuflare,căpșorul ascuns între pene, ghearele șisimțindu-se prins în rețeaua eternă a vieții,e cuprins de milă: acum … Citește mai mult

Seamus Heaney – Copil De Aruncat

de

Când s-a aprins lampa,un gălbenuș de luminăîn fereastra din spate,copilul din șopronși-a lipit ochiul de o spărtură –.Micuțule băiat de coteț,cu fața subțire ca luna nouăde neuitat, imaginea tadin fotografii a trecut strălucindca un șoarece pe podeaua minții mele.Micuțule om-lună,ținut într-un coteț, credincios,acolo, la capătul curții,forma ta fragilă, luminoasă,fără greutate, tulbură praful,pânzele de păianjen, găinațul … Citește mai mult

Seamus Heaney – Lămuriri

de

Când toţi ceilalţi ai casei erau la liturghieEram numai al ei – noi curăţam cartofi.Spărgeau tăcerea, căzând unul câte unulCa stropii de-oţel de pe electrozii de sudură.Un fragil confort se insinua-ntre noi, lucruri împărtăşiteSclipeau în căldarea cu apă rece şi limpede.Alţi cartofi cădeau. Clipocirile plăcute, senina simplitateA muncii celuilalt ne menţineau prezenţi în realitate.Apoi, în … Citește mai mult

Seamus Heaney – Ținutul De Mlaștină

de

Noi nu avem preerii care să taieUn soare uriaș în două, pe-nserate –Pretutindeni văzul acceptăOrizontul încercuitor.Și e atras în ochiul de ciclopAl unei berete. Ținutul nostru, neînconjurat de nimic,E o mlaștină care se tot coaceÎntre priveliștile soarelui.

Seamus Heaney – Un Câine Urlă în Seara Asta în Wicklow, De Asemenea

de

În memoria lui Donatus Nwoga.Când ființele umane au aflat de moarteAu trimis câinele la Chukwu cu un mesaj:Au vrut să fie lăsați înapoi în casa vieții.N-au vrut să sfârșească pierduți pentru totdeaunaCa lemnul ars dispărând în fumSau cenușă suflată de vânt până nu mai e.În loc de asta, și-au văzut sufletele într-un stol la amurgCroncănind … Citește mai mult

Seamus Heaney – Vacanța Din Mijlocul Semestrului

de

Am stat toată dimineața în golful bolnav de facultateNumărând clopote bătând pentru cursurile ce se sfârșeau.La ora două vecinii noștri m-au condus acasă.Pe verandă l-am întâlnit pe tatăl meu plângând —El mereu a acceptat calm înmormântările —Și Marele Jim Evans spunând că a fost o lovitură grea.Bebelușul gângurea și râdea și legăna căruciorulCând am intrat, … Citește mai mult

Seamus Heaney – Primele Epurări

de

Aveam șase ani când am văzut cum se-neacă puii de pisică.Dan Taggart i-a aruncat, „căcăcioșii ăștia mici”,într-o găleată; un sunet metalic abia auzit,lăbuțe mai agitate. Dar micul lor vacarms-a scufundat imediat. I-a agățat de cioculpompei, și-a dat drumul la apă.„Păi nu le e mai bine-acu?” a spus Dan.Ca niște mănuși ude săltau și străluceau până … Citește mai mult

Seamus Heaney – Moartea Unui Naturalist

de

Tot anul lanul de in a putrezit în inimaOrașului; verde și greu de cap.Inul a putrezit acolo, tras în jos de brazde uriașe.Zilnic se sufoca de căldură în soarele pedepsitor.Bule făceau gargară delicat, mușteȚeseau un voal rezistent de sunet în jurul mirosului.Acolo erau libelule, fluturi pătațiDar cel mai bun era scuipatul cald și grosAl icrelor … Citește mai mult