Ruben Dario – Versuri.pro https://versuri.pro Versuri corectate și explicate Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 ro-RO hourly 1 https://wordpress.org/?v=6.9 https://versuri.pro/wp-content/uploads/2026/01/cropped-favicon-32x32.png Ruben Dario – Versuri.pro https://versuri.pro 32 32 Cei Trei Magi de la Răsărit https://versuri.pro/ruben-dario-cei-trei-magi-de-la-rasarit https://versuri.pro/ruben-dario-cei-trei-magi-de-la-rasarit#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 http://versuri.pro/?p=88546 →]]> – Eu aduc tămâie. Numele meu e Gaspar.
Am devenit înțelept urmând Steaua Divină.
Declar: iubirea-i imensă, viața – un frumos dar.
Dumnezeu există. Din beznă-a făcut lumină.
– Eu sunt Melchior. Aduc mir parfumat.
Dumnezeu există. E lumina care-nvie-n zori.
Din noroi răsar cele mai frumoase flori.
Întotdeauna-n plăceri, tristețea-și face pat.
– Eu sunt Baltazar. Aduc giuvaere-n dar.
Vă asigur că Dumnezeu există.
Știu asta de la raza sfântă și plină de har
Strălucind pe crucea Morții, într-o zi tristă.
– Baltazar, Melchior, Gaspar, ssst, liniște deplină:
Iubirea triumfă în veselia dimineții.
Isus renaște și din haos face lumină.
El poartă pe frunte coroana Vieții.

]]> https://versuri.pro/ruben-dario-cei-trei-magi-de-la-rasarit/feed 0 Seara la Tropic https://versuri.pro/ruben-dario-seara-la-tropic https://versuri.pro/ruben-dario-seara-la-tropic#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 http://versuri.pro/?p=88547 →]]> Seara-i tristă, cenușie,
Marea-mbracă gros lințoliu,
pe când cerul se sfâșie-n
văl de doliu.
Plâns amar ce se frământă
în abis, prelung, se frânge.
Apa-n timp ce vântul cântă,
plânge.
Laudă viori de brumă
raza soarelui ce piere.
Psalmodiază alba spumă:
miserere.
Armonii irump spre stele;
briza va purta-n catarg
cântece triste, grele
din larg.
Din a zării goarnă arsă
curge-o simfonie rară,
parcă muntele-și revarsă
vocea clară.
Ca un geamăt invizibil…
ca un răget aspru, greu,
scos în vânt de-un glas teribil
de leu.

]]> https://versuri.pro/ruben-dario-seara-la-tropic/feed 0 Margarita (In Memoriam) https://versuri.pro/ruben-dario-margarita-in-memoriam https://versuri.pro/ruben-dario-margarita-in-memoriam#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=43230 →]]> Îți amintești că ai vrut să fii Margarita Gautier?
Fixată în mintea mea, fața ta ciudată este,
când am luat cina împreună, la prima întâlnire,
Într-o noapte veselă care nu se va mai întoarce niciodată.
Buzele tale stacojii de purpuriu blestemat
au sorbit șampania din dulce baccarat;
degetele tale au descoperit dulcea Margarita,
Și știai că te adoră deja!
Mai târziu, oh, floarea isteriei! Plângeai și râdeai;
sărutările și lacrimile tale le-am avut în gură;
râsurile tale, parfumurile tale, plângerile tale, erau ale mele.
Și într-o după-amiază tristă din cele mai dulci zile,
Moarte, cel gelos, să văd dacă mă iubești,
Ca o margaretă a iubirii, te-a defoliat!

]]> https://versuri.pro/ruben-dario-margarita-in-memoriam/feed 0 Sonet Pentru Cervantes https://versuri.pro/ruben-dario-sonet-pentru-cervantes https://versuri.pro/ruben-dario-sonet-pentru-cervantes#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=43246 →]]> Cu ceasuri de tristețe și amărăciune
îmi duc singurătatea. Și Cervantes doar
prieten bun îmi este, căci numai el cu har
în clipele-mi de zbucium mângâiere pune.
Natură e și viață. O minune
de platoșă din aur și din chihlimbar
rătăcitorului meu vis îi dă în dar,
fiind pentru mine lacrimi, surâs și rugăciune.
Creștin duios, hidalg îndrăgostit,
vorbește precum râul cristalin.
Astfel îl știu, astfel l-am îndrăgit,
căci împlinind în vreme un destin,
întreg pământul l-a înveselit
tristețea lui eternă de a fi divin.

]]> https://versuri.pro/ruben-dario-sonet-pentru-cervantes/feed 0 Melancolie https://versuri.pro/ruben-dario-melancolie https://versuri.pro/ruben-dario-melancolie#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=43231 →]]> Lui Domingo Bolivar.
Tu, frate, care știi lumina, spune-mi-o și mie.
Sunt ca un orb.
Sunt fără drum și merg pe bâjbâite.
Merg pe sub ploi și fulgere dezlănțuite,
orbit de vis, nebun de armonie.
Visul e boala mea. Din poezie
lucrată mi-e cămașa pe suflet; ascuțite
vârfuri de fier ea are, spini, cuțite,
din care picură melancolie.
Și astfel merg. Orb și nebun prin lumea mea
amară;
și mi se pare-adesea că drumu-i lung și-i seară,
iar uneori că-i scurt și va să se termine.
Și-n căutarea dintre viață și-agonie,
chinul mi-l duc și-abia mă mai pot ține.
N-auzi cum cad din mine stropi de melancolie?.

]]> https://versuri.pro/ruben-dario-melancolie/feed 0 Sonatina https://versuri.pro/ruben-dario-sonatina https://versuri.pro/ruben-dario-sonatina#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=43247 →]]> Prințesa este tristă… ce va avea prințesa?
Oftaturile scapă din gura ei de căpșuni,
cine a pierdut râsul, cine și-a pierdut culoarea.
Prințesa este palidă în scaunul ei auriu,
tastatura tastei sale aurii este tăcută;
iar într-o vază uitată o floare leșină.
Grădina populează triumful păunilor.
Vorbitor, proprietarul spune lucruri banale,
și, îmbrăcat în roșu, piruetă bufonul.
Prințesa nu râde, prințesa nu simte,
prințesa aleargă prin cerul răsăritean,
libelula rătăcea dintr-o vagă iluzie.
Te gândești la prințul Golcondei sau la China,
sau în care plutitorul său argentinian s-a oprit
să vadă din ochii lui dulceața luminii
Sau în regele insulelor de trandafiri parfumați,
sau în cel care este suveranul diamantelor clare,
sau mândrul proprietar al perlelor lui Hormuz?
Oh! Biata prințesă cu gura roz
vrea să fie o rândunică, vrea să fie un fluture,
au aripi ușoare, sub cer zboară,
du-te la soare pe scara luminoasă a unei raze,
salută crinii cu versetele lunii mai,
sau să te pierzi în vânt pe tunetul mării.
Nu mai vrea palatul, nici roata de argint,
nici șoimul vrăjit, nici bufonul stacojiu,
nici lebedele unanime din lacul azuriu.
Iar florile sunt triste pentru floarea curții;
iasomia din est, nelumbos din nord,
din dalia de Vest și trandafirii din Sud.
Biată prințesă cu ochi albaștri!…

]]> https://versuri.pro/ruben-dario-sonatina/feed 0 Iubește-ți Ritmul https://versuri.pro/ruben-dario-iubeste-ti-ritmul https://versuri.pro/ruben-dario-iubeste-ti-ritmul#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=43232 →]]> Iubește-ți ritmul și ritmează-ți, vie,
oricare faptă, precum faci cu versul;
din universuri strânge-ți universul,
iar pieptul tău izvor de cântec fie.
Cereasca unitate-n tine-nvie
diverse lumi înmugurindu-și mersul,
și numere își vor suna neștersul
acord cu astrul tău, viu în tărie.
Ascultă-n vânt retorica divină
a păsării ce zboară, și nocturna,
văpaie-n linii drepte, ce-o să vină;
ucide nepăsarea taciturnă;
montează-n perlă perla cristalină
unde-adevăru-și varsă nalta-i urnă.

]]> https://versuri.pro/ruben-dario-iubeste-ti-ritmul/feed 0 Pentru Francisca https://versuri.pro/ruben-dario-pentru-francisca https://versuri.pro/ruben-dario-pentru-francisca#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=43248 →]]> Simțiri viclene duse-s, durerea-i dispărută,
de-ncrederea-n iluzii privirile-mi sunt pline,
tu, rază neașteptată în calea mea crescută,
Francisca Sánchez, vino cu mine.

În viața mea de doliu și chinuri nesfârșite,
tu, fără a cunoaște, ai pus de-odată miere,
iar laurii pe fruntea-mi, cu frunze veștejite,
întineriți sunt astăzi, crini albi peste tăcere.

Tu, ce-ai știut mâhnirea din mine cum s-alinte,
și te-ai făcut iubită, iubirea făr’ să știe,
în ceasuri de tristețe aducând lumină
și dragoste pe unde nu mai putea să fie.

Neîndoielnic, soarta, din zarea disperării,
te-aduse să-nvii iarăși crengi de-ndoială pline.
Pân’ la izvorul nopții și-al uitării,
Francisca Sánchez, vino cu mine

]]> https://versuri.pro/ruben-dario-pentru-francisca/feed 0 Cimpoaiele Galiciei https://versuri.pro/ruben-dario-cimpoaiele-galiciei https://versuri.pro/ruben-dario-cimpoaiele-galiciei#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=43233 →]]> O, cimpoaie-ale Galiciei, când vine primăvara,
Cântați mai dulce decât privighetoarea din zăvoi!
Cântece vesele la-nceput, cântece triste-apoi,
Adânci ca marea care-și bocește popoarele de morți, amara.
Cântați. Acesta-i anotimpul! Voioși, ca stropii ploii zâmbitoare,
Dansați în ritm cu versurilor mele, golind nectarul din pahar;
Cum v-a repetat de-atâtea ori Ecleziastul, iar și iar,
O, cimpoaie-ale Galiciei, există pentru toate-un timp sub soare! –
Vreme pentru semănat și vreme pentru strâns recolta în hambar,
Vreme pentru-a țese pânza și vreme pentru destrămare,
Vreme pentru râs și vreme pentru-a plânge-amar,
Vreme pentru speranță și vreme pentru disperare,
Vreme pentru logodnă și vreme pentru a plodi,
O vreme pentru a te naște și-o vreme pentru a muri.

]]> https://versuri.pro/ruben-dario-cimpoaiele-galiciei/feed 0 Nocturna https://versuri.pro/ruben-dario-nocturna https://versuri.pro/ruben-dario-nocturna#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=43234 →]]> Tăcerea nopții, dureroasa tăcere
nocturnă… De ce se-nfioară astfel sufletul meu?
Îmi aud murmurul sângelui –
o furtună-nveșmântată-n mătase-mi trece prin cap.
Insomnia! Să nu poți adormi și, totuși,
să visezi. Sunt un auto-model
de disecție spirituală, un auto-Hamlet.
Îmi subțiez tristețea
în vinul nopții,
în minunatul cristal al întunericului –
și mă întreb: mai e mult până-n zori?
Cineva a închis o ușă –
A trecut cineva –
Ceasul a sunat de ora trei –
Dar n-a fost Ea! –

]]> https://versuri.pro/ruben-dario-nocturna/feed 0