Versuri corectate și adnotate
Ineluș-învârtecuș,moarte, joc cu lunecuș,în ce inelar căzuși?Juvaerul tău de fumtoate le preschimbă-n scrum,că podoaba-ți de nălucăpică-n deget și-l usucă.Ineluș-învârtecușcu smaragdul jucăuș, –zâmbetele din livezicum le stingi și le-nnoptezi?Mâinile, de ce le-nchizisub un zarzăr cu omizi?Iară ochii – tufănici –de ce-i umpli cu furnici?Viață, negru cărăbuș,moarte, joc cu lunecuș,ineluș-învârtecuș.
Pe vechi și rupte trepte de orgoliicobor din turn, cu ochii nesătui.Spumegă evu-n foșnetele lui,ca un ocean ce-și leagănă atolii.Cu șapte chei în urma mea încuitot ce-am lăsat sub petice și molii,mici stihuri zgribulite pe fotolii,sau lacrimi mari pe harfa nimănui.Adânc, în piept, sorb noua auroră,cu sete beau azurul lumii crudși, lacom azi, de fiecare … Citește mai mult
Te-am văzut într-o băltoacă amară:Chip de mort, ochi de mort, mâini de mort.Al meu ești tu, chip? A mea ești tu, gheară?Chip de mort, ochi de mort, mâini de mort.Cumplit mai arăți, arătarede moarte care nu moare!Parcă ți-a dezgropat o dihanieputreziciunea dintr-un mormânt.Și… urâtule, slutule, pocitaniecare-mi spui că eu sunt,cum te-a sluțit temnița astanănulă, schiloadă!Plozii-ar … Citește mai mult
Îmbătrânesc, precum bătrânii viezuri,prin gropniți, sau ca luna-n eleșteie.Îmbătrânesc și lacrimi și condeieși tâmplele sub cântece și crezuri.Și tainele care-au rămas sub cheieși câte-a fost să le pătrund în miezuri,sau câte mi-au sfințit cu dulci botezuriaceste biete clipe și crâmpeie.Îmbătrânesc. Cobor de pe comete,cobor încet, precum urcam de lesne.Îmbătrânesc. Și parcă fript de sete,aș țâșni … Citește mai mult
Era-n Bizanț un biet zugrav,monah robit de-o curtezană,și-a zugrăvit-o lângă-o strană,cu ochi adânci și chip suav. Îl despuiară de sutanăși-l biciuiră pe mârșav.Era-n Bizanț un biet zugrav,monah robit de-o curtezană. Dar anii-au stins orice prihanăși-au pus modelului scârnăv,pe zid, lumină de icoană.Monah robit de-o curtezană,era-n Bizanț un biet zugrav.
Și azi, în sus de Ocne, când peste dealul sur teuiți, arde, roșu, lacul în care dorm cumințicăminăreasa albă, rădvanul cu argințiși surugiul negru, rob din bătrâni la curte.Turcii au aprins conacul, de mult, lângă fruntarii.Apoi, scoțându-i ochii cu vârf de iatagan,pe căminarul tânăr l-au rupt cu armăsarii.Căminăreasa albă scăpase în rădvan.Era căminăreasa subțire și … Citește mai mult
În râvna pentru-nalte-aureole,prin verzi mocirle-ades ne-mpotmolim.Zidim minuni, dar ce urcăm sublim,surpându-se, ne-ngroapă sub cupole.Dârji, ne-ndreptăm spre alt Ierusalimși-nfrânți ne-ntoarcem, fără de busole.Culegem viermi din funduri de coroleși iad din ochi cerești de heruvim.Dăm de alt chip privindu-ne-n cristaluriși de-un obraz de ceață prin oglinzi;cădem, striviți de proprii idealuri,și, totuși, punem schele noi și grinzi,și-nfășurați în … Citește mai mult
Călugărițe albe din liniști vechi de schituri,atâta de tăcute și-atât de reci părețiîn serile chiliei cu mohorâți pereți,când tânga vi se’ncuie în cărțile de mituri….Durerile gemute ce’n schituri vă mânarăle-ați păturit, aicea, sub lespedele de păci:Arar le recunoașteți în freamătul de crăci,și le uscați în toamnă, și le’nfloriți în vară….Durerile — amuțite —, călugărițe sfinte, … Citește mai mult