Octavian Goga – Pagina 5

Părăsit

Părăsit. / Mor multe șiraguri de clipe, / Și nimeni nu-mi bate la poartă / … →

Trup sfânt din trupul ce se frânge, / Voi, munți de brad și de stejar, … →

Reîntors. / Stăpâne codru, crai bătrân: / Mai ţii-le tu minte, oare?.. / La umbra … →

Cântă moartea / Îmi cântă moartea la fereastră / Ca o vecernie-n surdină, / Îmi … →

„Nu suntem la acelaşi nivel.. La / 1759, adecă pe vremea când strămoşii / autorului … →

Când l-au închis după zăbrele / Și paznicii l-au petrecut / L-au despuiat de toate … →

Asfințit. / Crai bătrân, pornit spre rugă, / Vine-Amurgul de pe munte, / Împărțind cernite-odăjdii … →

Noi. / La noi sunt codri verzi de brad / Și câmpuri de mătase; / … →

Sunt oameni toți, și-i plin în lume / De vameși și de farisei, / Îi … →

Graiul pâinii. / Poveste-ntunecată-a pâinii, / Nu-i strună să te ştie plânge, / Căci de … →