Versuri corectate și adnotate
Din noaptea vecinicei uităriÎn care toate curg,A vieţii noastre dezmierdăriŞi raze din amurg.De unde nu mai străbătuNimic din ce-au apus –Aş vrea odată-n viaţă tuSă te înalţi în sus.Şi dacă ochii ce-am iubitN-or fi de raze plini,Tu mă priveşte liniştitCu stinsele lumini.Şi dacă glasul adoratN-o spune un cuvânt,Tot înţeleg că m-ai chematDincolo de mormânt.
Îngere palid, îți e misterCum că a lumei valuri și șoapteEste durere și neagră noaptePe lângă cer?Nu știi tu, înger, oare să zbori,Să lași pământul, trista ruină?De-ți place cerul, a lui lumină,De ce nu mori?O, dar pământul încă te țineÎn niște lanțuri țesute-n rai.Demult zburai tu în lumi senineDe nu iubeai.
Împresurat de creditori, se vede,Și neputând plăti cu rele rime,Te-ai strecurat pe la Cordon, sublime,Să ne-asurzești cu versuri centipede.Presupuind că nu te știe nime,Că ești martir ai vrut să faci a crede,Mai bine masca de paiazzo-ți șede:Căci ne-am convins demult de-a ta mărime.Armeano-grec, lingău cu două fețe,Îți ad-aminte ce aveai în straițiCând pietre numărai la … Citește mai mult
Vorbește-ncet, urmează înainteCu glasul tău, izvor de mângâiere,Căci vorba ta-i ca lamura de miereȘi înțelesul ei e prea cuminte.Să pot să te privesc încet – n-aș cereNimica alta, scumpe înger sfinte,Când ochii tăi îmi spun fără cuvinteȘ-arată milă, dragoste, durere.Tu, idol scump și dulcea mea lumină,Rămâi în brațul meu întotdeaunaCăci numai ție al meu suflet … Citește mai mult
De-mi vorbiți, mă fac că n-aud,Nu zic ba și nu mă laud,Dănțuiți precum vă vine,Nici vă șuier, nici v-aplaud.Dară nime nu m-a faceCa să joc dup-a lui flaut,Căci menirea vieții meleE pe mine să mă caut.Bismarqueuri de falsă marcă,Mie-mi pare cum că, parcă,De iubirea nemțărimeiNici un rău nu vă înțarcă.În zădar Alsasul, Posen,Cu-a lor stare … Citește mai mult
Venin și farmec port în suflet,Cu al tău zâmbet trist mă pierzi,Căci farmecat sunt de zâmbirea-țiȘi-nveninat de ochii verzi.Și nu-nțelegi că-n al meu sufletDureri de moarte tu ai pusCât de frumoasă ești pot spune,Cât te iubesc nu e de spus!
Când aduce blonda LizăSocoteala unei vedre,Universul cristalizăHexacontetraedre!.©Mihail Eminovici (Eminescu)
O gingaș copil de rege când în haina-ți înfoiată,Treci în faetonu-ți mândru… se mlădie nalta-ți poză.Cum din frunzele-nfoiate râde un boboc de roză.Ce frumoasă treci prin lume de-arătarea-ți luminată.Ochii tăi cei mari și negri strălucesc de-o jună viață,Fața-ți marmură lovită de răsfrângerea-aurorei,Părul tău negru și luciu lin în respirarea borii,În cununa lui de roze albe … Citește mai mult
Ca a nopții poezie,Cu-ntunericul talar,Când se-mbină, se-mlădieC-un glas tainic, lin, amar,Tu cântare întrupatăDe-al aplauzelor flor,Apărând divinizată,Răpiși sufletu-mi în dor.Ca zefirii ce adiecânturi dulci ca un fior,Când prin flori de iasomieÎși sting sufletele lor,Astfel notele murinde,Blânde, palide, încet,Zbor sub mâna-ți tremurândă,Ca dulci gânduri de poet.Sau ca lira sfărâmatăCe răsgeme-ngrozitorCând o mână înghețatăRumpe coardele-n fior,Astfel mâna-ți tremurândăBate-un … Citește mai mult