Michelangelo

146

Privirile ce-mprăștii / sunt ca furate mie, / dar nu-i furt ce nu-mi dărui când … →

271

Sunt ani, Amor, de când tu mi-ai fost hrană / și inimii și trupului în … →

176

Ce-i trebuia splendorii tale sfinte, / Învins, cu funii lungi să mă mai lege, / … →

283

Nu înțelege, Doamne, vârsta verde / cum, vrerea, dorurile și iubirea / se pot schimba … →

153

Matricea își așteaptă / argintul ei și aurul topite, / ce apoi, dezlipite, / scot … →

261

Norocul, ce-a știut prea mult zăbava, / el, ce de tineri nu prea ne răsfață, … →

1

Sunt fericiți ce parcă moartea-i iartă, / dar vine-un ceas de plâns și de văitare, … →

257

De ce-i e scris așa de rar să apară / lăuntricei văpăi ce, cu bazaltul … →