Ion Caraion – Pagina 59

Insomnie

Ce liniște stranie / e-n noi și ce-adânc! / Somnul a venit ca un ciorchine … →

Luna a luat soarele cu ea. / Dintr-o piatră strigă un glas. / Inel pustiu. … →

Flăcările repară întunericul cu rumeguș de scorburi / Îmi duc viața într-o scorbură care se … →

Tibrul curge în eternitatea Romei / Era întuneric peste tot / Cetatea-i o scuipătoare / … →

Trec pe lângă mine – nu știu de care sunt – stoluri de păsări. / … →

Vin colinde… Convoi plin / De-aleanuri și de-alin, / De extaze / Și de raze … →

Am furat o pană de pescăruș. / Oasele războinicilor mustră capre și grâu. / Ploua … →

Timp ticălos, umbre și vânt / femeia își trecuse un picior peste piciorul bărbatului. / … →

Ai pielea lunecoasă și grea și granulată / și limpede și castă și liberă ca … →

Cu pas de-armăsar / plimbat sub stele / Ososul mădular / al orii mele. / … →