Versuri corectate și adnotate
Statură.Să nu prelingă, să nu piceViu spiritul, robit în ea,La azimi albe să-l ridice:Sfiit pruncia ei trecea.Sori zilnici, grei, ardeau sub dungă,Ușor sunau în răsărit;Și nori ce nu știau s-ajungăȘi munții, câți va fi-ntâlnit.Suiau cu iezerii, să cateLa anii falnici, douăzeci.Vedeau din ceasul ce nu bate– Din timp tăiat cu săbii reci.
Izbăvită ardere.Curcanii au mutat pe soare șirulDe gâturi cu, nestinși, cartofii roșii.La cerul lăcrimat și sfânt ca mirulRotunzi se fac și joacă pântecoșii!Șuvița stelei noi întinge-n ape,Un stăpânit pământ ascultă ani,Pământul s-a lipit de steaua-aproape.Nuntesc, la curtea galbenă, curcani.
În rândurile celor ce s-au bătutSub Miltiade coborâse și preotulDin Eleusis.Portalele trufașe, sfruntând venirea lor,Răsfrâng mânii de bronzuri sub tremurul luminiiPe templul ars, pe cerul topit al Salaminii,Un fum gălbui înnoadă prelung, ca un fuior.Am azvârlit cununa, am desfăcut herminiiBogatele-i podoabe de fir. Drept sfânt odor:O lance, iar în dreapta un gladiu lucitor.Aici, în glia … Citește mai mult
Înfățișare.Pudrează râul tragic în oglindă,Cu de-amănuntul, cristalin, de bal;Săltate-n coc, volutele să prindăPerucii de argint – un encefal.La balul liniștit, de mare gală,De vrei să placi frumosului tău Domn:Treaz, poleiește-ți masca facialăȘi dinții înverziți de duh de somn;Luminile odăilor le stinge!Să-nceapă marea pară de opal,Când înghețat, din iarna care ningeÎn creştet, ca-ntr-un parc, pe encefal.– … Citește mai mult
Steaua imnului.Râu încuiat în cerul omogen,Arhaic unt, din lăudată seară,Scurs florilor, slujind în Betleem,Când gărzile surpate înviară.Să port – sub raze deget șters înting –Un liniștit, un rar și tânăr mugurPrin ger mutat, prin tufele de zinc,La stâncile culcate: să le bucur.
Legendă.Străluminați ca niște unghii,Sub scuturi, îngeri au lăsatCherubul văii să-l înjunghie,– Sădiți în aer ridicat.Și limfa pajiștilor paleSe pleacă soarelui feritAl certei sere animale:Îngână sângelui ivit.Scris, râul trece-n mai albastruȘi varurile zilei scad,E rana Taurului astru.Vădita țară, Galaad.
Ritmuri pentru nunțile necesare.Capăt al osiei lumii!Ceas alb, concis al minunii,Sună-mi treiClare cheiCerte, sub lucid eterPentru cercuri de mister!An al Geei, închisoare,Ocolește roatele interioare:Roata VeneriiInimiiRoata capului.MercurÎn topire, în azur,Roata SoareluiMarelui.I.Înspre tronul moalei VineriBrusc, ca toți amanții tineri,Am vibratÎnflăcărat:VaporoasăRitualăO frumoasăMasăScoală!În brățara ta fă-mi locCa să joc, ca să joc,Danțul bufCu reverențeOri mecanice cadențe.Ah, ingrată,Energie degradată,Brută ce … Citește mai mult
Un ins, rămas, cu dinadinsul,Din Schwitzera, cantonul Uri.Dar geniul îi fuma ca ninsulJungfrau, sub gheața învestiturii.Amar, ciudat, certat cu normaRăzbind târziu, pân’ la BerlinVrăji în slujbe negre Forma,În săli drapate-n doliu plin.Un ins, la fel: încins în bură,Dar deșertat de orice geniu,Citesc la alba ta făpturăÎn firea aceasta de mileniu.Și – strict – bătut în … Citește mai mult
Umanizare.Castelul tău de gheață l-am cunoscut gândire:Sub tristele-i arcade mult timp am rătăcit,De noi răsfrângeri dornic, dar nicio oglindire,În stinsele cristale ce-ascunzi, nu mi-a vorbit.Am părăsit în urmă grandoarea ta polarăȘi-am mers, și-am mers spre caldul pământ de miazăzi,Și sub un pilc de arbori stufoși, în fapt de seară,Cărarea mea, surprinsă de umbră, se opri.Sub … Citește mai mult
Unei femei din Nord.Prin ce-nnodate drumuri, pornind la ce răscruceÎncepe noaptea noastră să curgă, nu mai știu.Văd doar, la geamuri, fuga trăsurii ce ne duce,Cu-un sac de somn pe capră: ghebosul vizitiu.În limba țării tale, mă necăjeam a spuneCă ești supremul bine, înaltul meu regat;Că nu cuprinde altă dulceață și minuneOrașul-zmeu, orașul țestos și ferecat.Cu … Citește mai mult