Guillaume Apollinaire

Ferestrele

De la roșu la verde tot galbenul se pierde / Când cântă papagalii în pădurile … →

Iubirea ni se duce şi Sena înainte / Sub podul Mirabeau / Cumva să-mi mai … →

Mă plec sub Semnul Toamnei l-al cărui Șef mă-nchin / Iubesc doar fructe coapte, nu … →

Lui Paul-Napoléon Roinard. / În nobil foc am aruncat / Cum îl ador și îl … →

Eu mi-am clădit o casă la mijloc de ocean, / Ferestrele-i sunt râuri ce curg … →

Povestea noastră e nobilă și-amară, / Precum o mască crudă de tiran, / Nici dramă … →

La Bacharach de-o vrăjitoare blondă se zvonea / Mureau pe rând bărbaţii îndrăgostiţi de ea. … →

E lunca veninoasă, când toamna e-n declin. / Cireada paște iarbă, / Dar paște și … →

Când omul frânt de sete deșertul a-nfruntat / Și în sfârșit ajunge la țărm deschis … →

Iată că iarăși m-ați năpădit, / Amintiri despre camarazii de arme, morți în război, / … →