Versuri corectate și adnotate
E lunca veninoasă, când toamna e-n declin.Cireada paște iarbă,Dar paște și venin.Brândușe înflorite ca cearcănele grele,Iar ochii tăi se-aseamănă cu ele:Sunt cenușii ca toamna ce curge peste lume.De ochii tăi mă-nveninez anume.Gălăgioși copiii vin de la școală-acum,Se aude muzicuța departe, nu știu cum.Culeg brândușe – mame cu multe fiice aproape,Iar la culoare-ntocmai ca ale tale … Citește mai mult
Când omul frânt de sete deșertul a-nfruntatȘi în sfârșit ajunge la țărm deschis de mare,El setea nu și-o stinge, pe buze simte sare –Dorința mea e omul în marea ta-necat.Sub haina ta albastră sufletul ți-e drapatÎn negru ce ascuns e sub masca-ți zâmbitoareȘi-mi chinuie iubirea ce-i pală-n spânzurare;Ce-aș vrea să-ți ard orgoliul prin chin purificat!.Dorința, … Citește mai mult
Iată că iarăși m-ați năpădit,Amintiri despre camarazii de arme, morți în război,Măslină a timpului,Amintiri devenite astăzi un tot întreg,Precum un tot întreg sunt blănurile unui mantou,Precum miile de răni devin un singur articol de ziar.Sumbră, imperceptibilă aparență ce și-a luatForma instabilă a umbrei mele;Un indian în veșnică pândă;Umbră, vă târâți spre mine,Mai mult, însă, nu … Citește mai mult
Iată din ce-i făcut simfonicul cânt al iubiriie cântecul iubirii de altădată,e murmurul pierdutelor săruturi ale marilor iubirisunt strigătele de iubire a muritorilor ce-i violară zeii.E bărbăția fabuloșilor eroi sculată precumtunuri antiaerieneE prețiosul urlet al lui Iason,e cântecul de moarte al lebedeiși imnul biruinței pe care-ntâiele raze de soarepe Memnon nemișcatu’ să cânte l-au făcute … Citește mai mult
De lumea aceasta cea veche-n sfârșit ești sătul.Păstorule o turn Eiffel în zori behăie turma de poduri destul.Tu te-ai săturat să trăiești în antichitatea romană și greacă.Vechi până și automobilele-aici pot să treacăA rămas doar religia nouă și simplă așaCa hangarele din Port-Aviation singură ea.În Europa doar tu nu ai Creștinismule antichitateDintre europeni dumneata Papa … Citește mai mult
Melifluentă lună cu buze de nebuniGurmande-n noaptea asta sunt burguri și pășuniPot bine aștrii-asemeni albinelor să fieDin mierea luminoasă scriind rău bolți de vieCăci orice rază-a lunii căzându-le din cerPrea dulce lor o rază-i de miere-n spalierOri eu ascuns concep ah! prea dulce aventuraȘi teama mi-e de acul de foc de-albină-ArcturaCe raze dezolante își lasă-n … Citește mai mult
De la roșu la verde tot galbenul se pierdeCând cântă papagalii în pădurile nataleMăruntaie de pihiE un poem de făcut despre pasărea care are numai o aripăÎl vom trimite ca mesaj telefonicTraumatism uriașEl face ochii să lăcrimezeIată o fată frumoasă printre tinerele TorinezeBietul tânăr își sufla nasul în cravata lui albăVei ridica perdeauaȘi acum iată … Citește mai mult
Iubirea ni se duce şi Sena înainteSub podul MirabeauCumva să-mi mai aduc aminteDupă mâhniri veneau plăceri, ţii minte?Coboară ceas al nopţii stăpânZilele se duc, eu rămân.Stăm mână-n mână tot mai aproapeCând jos clipescSub podul braţelor pleoapeŞi ochi eterni ai obositei ape.Coboară ceas al nopţii stăpânZilele se duc, eu rămân.Iubirea noastră, apă somnolentăSe duce-aşaViaţa e prea … Citește mai mult
Mă plec sub Semnul Toamnei l-al cărui Șef mă-nchinIubesc doar fructe coapte, nu flori care-au căzutSăruturile tandre azi le regret din plinPrecum își plânge-amarul în vânt un nuc bătut.O! Toamna mea eternă, sezonul meu mentalAmantele-altor vremuri te-acoperă ușorSoție mi-este umbra, urmăritor fatalHulubi în astă seară își iau ultimul zbor
Lui Paul-Napoléon Roinard.În nobil foc am aruncatCum îl ador și îl transportMâini vii și chiar un răposatAcest Trecut și hârci de mortAscult văpaia de-al tău sfat.Galopul brusc de stele-n caleFiind doar ce va deveniPeste centauri se prăvaleCrunt nechezând în hergheliiȘi peste plângeri vegetale.Pe unde-s capetele-mi oareȘi-al tinereții-mi Zeu hoinarIubirea s-a prostit prea tareRenască flacăra din … Citește mai mult