Friedrich Holderlin – Apus de Soare

Unde ești? Sufletul meu se-mbatăCu presimțirea dragostei tale; căci chiar acumAm ascultat cum, plin de tonuri aurii,Minunatul soare tânăr.Cânta pe lira cerului cântecul lui de seară;Codrii și dealurile răsunau de jur împrejur;Dar el s-a dus departe spre popoareleCucernice care-l slăvesc mereu.

Friedrich Holderlin – Prietenie

Când oamenii își cunosc valoarea,Se pot numi prieteni cu onoareaVieții atât de cunoscute ce nu minte,Ei o descoperă interesantă-n minte.Spiritul înalt nu-i e aproape de prietenie,Căci oamenii iubesc ce-i armonieȘi fidelitatea ce-o trăiesc curat,Acesta-i omenirii bunul dat.

Friedrich Holderlin – Vechimea Vieții

Voi târguri ale Eufratului!Voi străzi ale Palmyrei!Păduri de stâlpi pe șesul pustiei,Ce sunteți voi??Fiindcă ați trecut peste hotarulFiințelor care respiră,Fumul și focul zeilorAu spulberat coroanele voastre;Eu stau însă acum sub nouri (careAu fiecare propria lor odihnă) printreStejarii bine-orânduiți, în preajmaPoienii cu cerbi, și străineȘi moarte îmi apar acumSpiritele celor duși demult.Antologie – Flori de poezie … Citește mai mult

Friedrich Holderlin – Într-Un Senin Minunat

Într-un senin minunat înfloreșteturnul bisericii cu acoperișul lui de metal. Înconjuratde strigăt de rândunele, pare-a pluti în seninul fremătător.Soarele-i sus în înalt și colorează tabla,în vântul liniștit deasupra murmură steagul.De-ar coborî atunci cineva pe scara clopotniței,ar fi absorbit de viața aceea tăcută, fiindcăatunci când forma-i așa absorbită, atuncidin om se ivește plasticitatea.Ferestrele de unde răsună … Citește mai mult

Friedrich Holderlin – Patmos

Aproape eȘi Dumnezeu e greu de prins.Dar acolo unde e pericol, creșteȘi salvarea.În întuneric trăiescVulturii și pleacă fără teamăA Alpilor fii peste abisPe poduri lesne construite.Deci, jur împrejur sunt îngrămăditeCulmile timpului, și cei dragiLocuiesc aproape, obositoriiDespărțiții munții,Astfel dă apei inocență,O, aripi dă-ne, credincios sensPentru a trece și a reveni.Așa vorbit-am, răpitMai repede decât bănuiamȘi departe, … Citește mai mult

Friedrich Holderlin – Sărbătoarea Păcii

Cerescul, liniștitul sunător,Plin de calme tonuri mergătoare,Iar cea străveche aerisităobișnuită sală; printre verzile covoaremiros bucuriile poporului și strălucirea-n largăStrălucire stau cele mai multe fructe coapte,Și pline-s cupele cu aur încoronate,Bine aranjate, un rânduri minunate,Pe ici și colo, urcate pe deasupraNivelatelor funturi de mese.Fiindcă veniții de departeAici, la ora seriiIubiții oaspeți iubitori se-ntâmpină.Și cu ochilor apuși … Citește mai mult

Friedrich Holderlin – Pe Când Eram Copil

Pe când eram copilDumnezeu mântuise desStrigătul și biciul oamenilor,Atunci singur și bine mă jucamCu florile crângului,Și briza din cerSe juca cu mine.Și ca și tine inimaPlantelor încântate,Își întindeau spre tineTandrele brațe.Astfel mi-ai încântat inimaPărinte Helios!Și asemenea lui Endimion,Ți-am fost cel mai dragTu, Sfântă Lună!O, voi toți fideliPrietenoși zei!Știați cât de multSufletul meu vă iubește!Pe atunci … Citește mai mult